- publicata in Monitorul Oficial nr. 163 din 07 august 1991; ultima republicare in Monitorul Oficial nr. 933 din 13 octombrie 2004 - intrata in vigoare din 07 august 1991 - modificari numeroase, dintre care ultima prin: o Legea 127/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative - Norme de aplicare: o Ordinul nr. 839/2009, in vigoare din 23 noiembrie 2009 - Versiune: actualizata in urma ultimei modificari prin Legea nr. 127/2013, aplicabila din 2 mai 2013 (valabila pana la urmatoarele modificari anuntate incepand cu 1 februarie 2014)
CAPITOLUL I
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Art. 1
(1) Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau
de desfiinţare, emisă în condiţiile prezentei legi, la solicitarea titularului
unui drept real asupra unui imobil – teren şi/sau construcţii – identificat
prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel.
(2) Construcţiile civile,
industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor
şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza
numai cu respectarea autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile prezentei
legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
Art. 2
(1)Autorizaţia de construire constituie actul
final de autoritate al administraţiei publice locale
pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător
măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea,
exploatarea şi postutilizarea construcţiilor.
(2) Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în
condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor
documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
(21) Procedura de autorizare a executării lucrărilor de
construcţii începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de
urbanism în scopul obţinerii, ca act final, a autorizaţiei de construire şi
cuprinde următoarele etape:
a) emiterea certificatului de urbanism;
b) emiterea punctului de vedere al autorităţii competente
pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a
impactului asupra mediului;
c) notificarea de către solicitant a autorităţii
administraţiei publice competente cu privire la menţinerea solicitării de
obţinere, ca act final, a autorizaţiei de construire, pentru investiţiile la
care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea
evaluării impactului asupra mediului şi a emis îndrumarul conform legislaţiei privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;
d) emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului
administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente privind
investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
e) elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică – D.T.;
f) depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente;
g) emiterea autorizaţiei de construire.
(3) Autorizaţiile de construire pentru reţele magistrale,
căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de
telecomunicaţii ori alte lucrări de infrastructură, care se execută în
extravilanul localităţilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a
teritoriului, avizate şi aprobate potrivit legii.
(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii
de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru:
a) lucrări de modificare, de reparare, de protejare, de
restaurare şi de conservare a clădirilor de orice fel, cu condiţia menţinerii aceleiaşi
funcţiuni, a suprafeţei construite la sol şi a volumetriei acestora;
a1) lucrări de supraetajare a clădirilor cu
încă un nivel, o singură dată, în suprafaţă de maximum 20% din suprafaţa
construită desfăşurată a clădirilor, cu condiţia situării acestora în afara
zonelor construite protejate sau a zonelor de protecţie a monumentelor, după
caz;
a2) lucrări de extindere a clădirilor
sociale, de învăţământ, de sănătate, de cultură şi administrative aparţinând
domeniului public şi privat al statului şi unităţilor
administrativ-teritoriale, dacă extinderea se încadrează în prevederile
regulamentului local de urbanism aferent planului urbanistic general – PUG sau
planului urbanistic zonal – PUZ, aprobat, în vigoare;
a3) schimbarea folosinţei construcţiilor existente,
dacă noua folosinţă corespunde prevederilor regulamentului local de urbanism
aferent planului urbanistic general – PUG sau planului urbanistic zonal – PUZ,
aprobat, în vigoare;
b) lucrări de reparare privind căi de comunicaţie, dotări
tehnico-edilitare şi altele asemenea, fără modificarea traseului şi, după caz,
a funcţionalităţii acestora;
c) lucrări de reparare privind împrejurimi, mobilier urban,
amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi
celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice;
d) lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor –
foraje şi excavări –, necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice,
exploatărilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi
altor exploatări;
e) organizarea de tabere de corturi.
Art. 3
(1) Construcţiile civile, industriale,
agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice,
pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură
se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a
reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru:
a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare,
modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinaţie sau de reparare a
construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, cu
excepţia celor prevăzute la art. 11;
b) lucrări de construire, reconstruire, extindere,
reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte
lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la
construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora,
identificate în acelaşi imobil – teren şi/sau construcţii, la construcţii
amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate,
stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau
istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;
c) lucrări de construire, reconstruire, modificare,
extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de
orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările
tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările
hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare,
lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de
producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum
şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;
d) împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii
verzi, parcuri, locuri de joacă şi agrement, pieţe şi alte lucrări de amenajare
a spaţiilor publice;
e) lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea
studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea
exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi
a altor exploatări de suprafaţă sau subterane;
f) lucrări, amenajări şi construcţii cu caracter provizoriu
necesare în vederea organizării executării lucrărilor, în condiţiile prevăzute
la art. 7 alin. (1) şi (13);
g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote;
h) lucrări de construcţii cu caracter provizoriu:
chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, corpuri şi panouri de afişaj,
firme şi reclame, copertine şi pergole situate pe căile şi spaţiile publice,
anexe gospodăreşti, precum şi anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole
situate în extravilan;
i) cimitire – noi şi extinderi.
(2) În vederea simplificării procedurii de autorizare a
executării lucrărilor de construcţii provizorii prevăzute la alin. (1) lit. d),
g) şi h), autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiilor tehnice –
D.T. cu conţinut simplificat în raport cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa
nr. 1.
H2 { margin-bottom: 0.08in; direction: ltr; color: rgb(0,
0, 0); }H2.western { font-family: “Liberation Serif”,”Times New Roman”,serif;
}H2.cjk { font-family: “WenQuanYi Micro Hei”; }H2.ctl { font-family: “Lohit
Hindi”; }P { margin-bottom: 0.08in; direction: ltr; color: rgb(0, 0, 0); }P.western
{ font-family: “Liberation Serif”,”Times New Roman”,serif; font-size: 12pt;
}P.cjk { font-family: “WenQuanYi Micro Hei”; font-size: 12pt; }P.ctl {
font-family: “Lohit Hindi”; font-size: 12pt; }A:link { }
Art. 4
(1)Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii
consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de
primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi
comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul
primarilor, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi
administrativ-teritoriale;
2. în extravilanul comunelor ale căror primării nu au
organizate structuri de specialitate;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se
execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la
lit. a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul
primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru lucrările care se
execută:
1. pe terenuri care depăşesc limita
administrativ-teritorială a unui sector şi cele din extravilan;
2. la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b);
3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de reţele
edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafaţă, de
transport şi de distribuţie, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare,
precum şi lucrări şi/sau reabilitări pentru străzile care sunt în administrarea
Primăriei Municipiului Bucureşti;
d) de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru
lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu
excepţia celor prevăzute la lit. c), inclusiv branşamente şi racorduri aferente
reţelelor edilitare;
e) de primarii oraşelor şi comunelor pentru lucrările care
se execută:
1. în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia
celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
2. la construcţiile reprezentând monumente istorice clasate
sau aflate în procedură de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul
administrativ, în condiţiile art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu
avizul arhitectului-şef al judeţului;
f) abrogată.
(2) Pentru investiţiile care se realizează pe
amplasamente ce depăşesc limita administrativ-teritorială a judeţului,
respectiv a municipiului Bucureşti, în unităţi administrativ-teritoriale
limitrofe, în vederea armonizării condiţiilor de autorizare pentru întreaga
investiţie, autoritatea administraţiei publice centrale competente cu atribuţii
de reglementare, potrivit legii, în domeniul din care face parte investiţia
supusă autorizării, va emite un aviz coordonator, în baza căruia preşedinţii
consiliilor judeţene implicate, respectiv primarul general al municipiului
Bucureşti, după caz, vor emite autorizaţii de construire pentru executarea
lucrărilor aferente părţilor din investiţie amplasate în unităţile
administrativ-teritoriale din aria lor de competenţă.
(2indice 1) Pentru lucrările de instalare şi dezvoltare a
reţelelor de comunicaţii electronice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului va emite un aviz coordonator, în baza căruia preşedinţii consiliilor
judeţene implicate, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti vor
emite autorizaţii de construire pentru toate lucrările din aria lor de
competenţă.
(3) Autorizaţiile de construire prevăzute la alin. (2) şi
(21) produc efecte de la data intrării în vigoare a ultimei autorizaţii de
construire emise în condiţiile prezentei legi.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
«(6) Prin
excepţie de la prevederile art. 2 alin. (1), executarea lucrărilor de foraje
necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice,
proiectarea şi deschiderea exploatărilor de gaze şi petrol, a altor exploatări
subacvatice, precum şi a lucrărilor de construire a reţelelor submarine de
transport energetic şi de comunicaţii, în marea teritorială, zona contiguă sau
zona economică exclusivă a Mării Negre, după caz, este permisă în baza actului
de autoritate al autorităţii competente desemnate prin legea specială, care
ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare şi se emite în condiţiile
legislaţiei specifice din domeniul gazelor, petrolului, energiei electrice şi
comunicaţiilor, din care fac parte lucrările, după caz.»”
Art. 5
(1) Avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de
urbanism se solicită de către
investitor/beneficiar şi se obţin de la autorităţile competente în domeniu
înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii la autorităţile administraţiei publice competente pentru:
a) asigurarea şi racordarea/branşarea la infrastructura
edilitară, în condiţiile impuse de caracteristicile şi amplasamentul reţelelor
de distribuţie/transport energetic din zona de amplasament;
b) racordarea la reţeaua căilor de comunicaţii;
c) securitatea la incendiu, protecţia civilă şi protecţia
sănătăţii populaţiei;
d) cerinţele specifice unor zone cu restricţii stabilite
prin reglementări speciale.
(2) Actele de autoritate emise de autorităţile competente pentru
protecţia mediului prevăzute la art. 2 alin. (21) lit. b) şi d) se
solicită şi se obţin de investitor/solicitant în condiţiile legii.
(3) Avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de
urbanism, împreună cu punctul de vedere al autorităţii competente pentru
protecţia mediului sau, după caz, actul administrativ al acesteia, obţinute
potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), se anexează şi devin parte integrantă
din autorizaţia de construire.
Art. 6
(1)Certificatul de urbanism este actul de
informare prin care autorităţile prevăzute la art. 4:
a) fac cunoscute solicitantului informaţiile privind
regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente
la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale
regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a
teritoriului, după caz, avizate şi aprobate potrivit legii;
b) stabilesc cerinţele urbanistice care urmează să fie
îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului;
c) stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare
în vederea autorizării;
d) încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la
obligaţia de a contacta autoritatea competentă
pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi, după
caz, al actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării.
(11) Punctul de vedere al
autorităţii competente pentru protecţia mediului reprezintă documentul scris
emis de aceasta după etapa de evaluare iniţială, respectiv după etapa de
încadrare a investiţiei în procedura de evaluare a impactului asupra mediului,
iar actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului
este, după caz, acordul de mediu sau avizul Natura 2000.
(2) Certificatul de urbanism se emite de autorităţile prevăzute
la art. 4, abilitate să autorizeze lucrările de construcţii, şi se eliberează
solicitantului în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării
cererii, menţionându-se în mod obligatoriu scopul emiterii acestuia.
(3) Certificatul de urbanism se semnează de către
preşedintele consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de
arhitectul-şef sau de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului şi urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei
publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor,
potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(4) În vederea eliberării certificatului de urbanism,
solicitantul – orice persoană fizică sau juridică interesată – se va adresa
autorităţilor prevăzute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atât elementele
de identificare a imobilului pentru care se solicită certificatul de urbanism,
respectiv localitate, număr cadastral şi număr de
carte funciară, unde este cazul, dacă legea nu dispune altfel, cât şi
elementele care definesc scopul solicitării.
(5) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa
lucrări de construcţii.
(6) Certificatul de urbanism se emite şi în următoarele
situaţii:
a) în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;
b) în vederea adjudecării prin licitaţie a proiectării
lucrărilor publice în faza de „Studiu de fezabilitate“, potrivit legii;
c) pentru cereri în justiţie şi operaţiuni notariale
privind circulaţia imobiliară atunci când operaţiunile respective au ca obiect împărţeli ori comasări de parcele solicitate
în scopul realizării de lucrări de construcţii, precum şi constituirea unei
servituţi de trecere cu privire la un imobil. Operaţiunile juridice menţionate,
efectuate în lipsa certificatului de urbanism, sunt lovite de nulitate.
Art. 61
(1) Măsurile specifice pentru protecţia mediului stabilite
prin actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului
vor fi avute în vedere la elaborarea documentaţiei tehnice – D.T. şi nu pot fi
modificate prin procedura de autorizare ori prin autorizaţia de construire.
(2) În situaţia în care o investiţie urmează să se realizeze
etapizat sau să se amplaseze pe terenuri aflate în raza teritorială a mai
multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea efectelor asupra
mediului se realizează pentru întreaga investiţie.
Art. 7
(1) Autorizaţia de construire se emite pentru executarea
lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în
cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, care cuprinde, în copie, următoarele
documente:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada, în copie legalizată, a titlului asupra
imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz, extrasul de plan cadastral
actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi,
în cazul în care legea nu dispune altfel;
c) documentaţia tehnică – D.T.;
d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de
urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului
şi, după caz, actul administrativ al acesteia;
e) abrogată;
f) dovada privind achitarea taxelor aferente certificatului
de urbanism şi a autorizaţiei de construire.
(11) Prin excepţie de la
prevederile alin. (1), pentru construcţiile reprezentând anexele gospodăreşti
ale exploataţiilor agricole termenul de emitere a autorizaţiei de construire
este de 15 zile de la data înregistrării cererii.
(12) Documentaţia pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii se depune şi se înregistrează
la autoritatea administraţiei publice competente numai dacă solicitantul
prezintă toate documentele prevăzute la alin. (1).
(13) Cu respectarea
legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private
asupra mediului, în situaţia în care apar modificări pentru care este necesară
emiterea unei autorizaţii de construire distinctă pentru organizarea executării
lucrărilor, aceasta se emite numai dacă autoritatea competentă pentru protecţia
mediului constată că modificările aduse se înscriu în limitele actului
administrativ emis anterior. În caz contrar, autoritatea competentă pentru
protecţia mediului reface evaluarea efectelor lucrărilor de bază şi a celor
aferente organizării executării lucrărilor şi emite un nou act administrativ.
(2) Documentaţia tehnică – D.T. se elaborează în
conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1, în concordantă cu
cerinţele certificatului de urbanism, cu conţinutul actului administrativ al autorităţii
competente pentru protecţia mediului, al avizelor şi acordurilor cerute prin
certificatul de urbanism şi se întocmeşte, se semnează şi se verifică, potrivit
legii.
(21) Documentaţiile
tehnice – D.T. aferente investiţiilor pentru care autoritatea competentă pentru
protecţia mediului a evaluat efectele asupra mediului şi a emis actul
administrativ se verifică în mod obligatoriu pentru cerinţa esenţială de
calitate în construcţii «c) igienă, sănătate şi mediu», potrivit legii.
(22) În situaţia în care,
după emiterea actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia
mediului şi înaintea depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, investiţia suferă modificări care nu au făcut
obiectul evaluării privind efectele asupra mediului, acestea vor fi menţionate
de către verificatorul tehnic atestat pentru cerinţa esenţială «c) igienă,
sănătate şi mediu» în raportul de verificare a documentaţiei tehnice aferente
investiţiei, iar solicitantul/investitorul are obligaţia să notifice
autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă, cu privire la aceste
modificări, potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
(23) Documentaţiile
tehnice – D.T. pentru reabilitarea termică a clădirilor se verifică în mod
obligatoriu pentru cerinţa esenţială de calitate în construcţii «f) economie de
energie şi izolare termică», potrivit legii.
(3) În situaţia depunerii unei documentaţii tehnice
incomplete, acest lucru se notifică în scris solicitantului, în termen de 5
zile de la data înregistrării, cu menţionarea elementelor necesare în vederea
completării acesteia.
(31) Persoanele fizice cu
atribuţii în verificarea documentaţiilor şi elaborarea/emiterea autorizaţiilor
de construire răspund material, contravenţional, civil şi penal, după caz,
pentru nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi (3).
(4) Executarea lucrărilor de construcţii se poate face numai
pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
(5) Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire
stabileşte o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii,
interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această
situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a
lucrărilor prevăzute prin autorizaţie, în conformitate cu proiectul tehnic.
(6) Neînceperea lucrărilor ori nefinalizarea acestora în
termenele stabilite conduce la pierderea valabilităţii autorizaţiei, fiind
necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire. În situaţia în care
caracteristicile nu se schimbă faţă de autorizaţia iniţială, se va putea emite
o nouă autorizaţie de construire, fără a fi necesar un nou certificat de
urbanism.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul
justificat în care lucrările de construcţii nu pot fi începute ori nu pot fi
executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita
autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile
înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate
acorda o singură dată şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni.
(8) Investitorul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea
emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în
construcţii asupra datei la care vor începe lucrările autorizate. În caz
contrar, dacă constatarea faptei de începere a lucrărilor fără înştiinţare s-a
făcut în termenul de valabilitate a autorizaţiei, data începerii lucrărilor se consideră
ca fiind ziua următoare datei de emitere a autorizaţiei.
(9) Autorizaţia de construire se emite dacă sunt îndeplinite
cumulativ condiţiile cerute prin prezenta lege. Autoritatea emitentă a
autorizaţiei nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare
cauzate de existenţa, în momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe
rolul instanţelor judecătoreşti privind imobilul – teren şi/sau construcţii –,
responsabilitatea aparţinând solicitantului.
(10) Lucrările de consolidare la clădirile încadrate prin
raport de expertiză tehnică ori prin notă tehnică justificativă în clasa I de
risc seismic şi care prezintă pericol public se autorizează în regim de
urgenţă, în condiţiile prevăzute la alin. (16).
(11) În condiţiile prezentei legi nu se emit autorizaţii
provizorii.
(12) Autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit numai pe
baza unei documentaţii complete, în conformitate cu conţinutul-cadru prevăzut
în anexa nr. 1, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (16).
(13) Autorizaţia de construire se semnează de preşedintele
consiliului judeţean sau de primar, după caz, de secretar şi de arhitectul-şef
sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi
urbanismului din aparatul propriu al autorităţii administraţiei publice
emitente, responsabilitatea emiterii autorizaţiilor revenind semnatarilor,
potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(14) Valabilitatea autorizaţiei se menţine în cazul
schimbării investitorului, înaintea finalizării lucrărilor, cu condiţia respectării
prevederilor acesteia şi a înscrierii în cartea funciară a modificărilor
intervenite cu privire la drepturile reale imobiliare.
(15) În situaţia în care în timpul executării lucrărilor şi
numai în perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire survin
modificări de temă privind lucrările de construcţii autorizate, care conduc la
necesitatea modificării acestora, titularul are obligaţia de a solicita o nouă
autorizaţie de construire, potrivit prevederilor prezentei legi.
(151) Pentru obţinerea
unei noi autorizaţii de construire, potrivit prevederilor alin. (15),
solicitantul va depune o nouă documentaţie tehnică – D.T., elaborată în
condiţiile modificărilor de temă survenite, urmând ca autoritatea
administraţiei publice locale competente să decidă, după caz:
a) emiterea noii autorizaţii de construire, dacă lucrările
corespunzătoare modificărilor de temă se înscriu în limitele actului
administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, precum şi
ale avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială;
b) reluarea procedurii de autorizare în condiţiile
prezentei legi, dacă lucrările corespunzătoare modificărilor de temă depăşesc
limitele actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia
mediului, precum şi ale avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de
construire iniţială.
(152) Verificarea
încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele
avizelor şi acordurilor obţinute pentru autorizaţia de construire iniţială se
realizează de către structurile de specialitate ale autorităţii administraţiei
publice competente, precum şi de verificatorii de proiecte atestaţi în
condiţiile legii, pentru fiecare cerinţă esenţială de calitate în construcţii,
cu participarea reprezentanţilor instituţiilor avizatoare.
(153) Verificarea
încadrării lucrărilor corespunzătoare modificărilor de temă în limitele actului
administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului se realizează
de către aceasta potrivit prevederilor legislaţiei privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
(16) Cu respectarea legislaţiei privind evaluarea impactului
anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, în cazul construcţiilor
care prezintă pericol public, autorizaţia de construire pentru executarea
lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă, care constau, în principal, în
sprijiniri ale elementelor structurale/nestructurale avariate, demolări
parţiale şi consolidări la structura de rezistenţă, obligatorii în cazuri de
avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter
excepţional, se emite imediat de către autoritatea administraţiei publice
competente potrivit prezentei legi, urmând ca documentaţiile tehnico-economice
corespunzătoare fiecărei faze de proiectare – expertiză tehnică, studiu de
fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnică D.T., proiect tehnic
– P.T., detalii de execuţie D.E. – să fie elaborate şi aprobate pe parcursul
sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor şi
acordurilor, precum şi, după caz, a actului administrativ al autorităţii
competente pentru protecţia mediului.
(161) Prevederile alin.
(16) se aplică în mod corespunzător şi
construcţiilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) care prezintă pericol
public.
(17) Primăriile pot dezafecta construcţiile, proprietate a
unităţii administrativ-teritoriale, aflate în stare avansată de degradare şi
care pun în pericol siguranţa publică, cu excepţia construcţiilor monument
istoric, pe bază de autorizaţie de desfiinţare emisă în condiţiile alin. (16),
cu obligaţia de a se întocmi documentaţii specifice în conformitate cu
prevederile cuprinse în anexa nr. 1.
(18) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se
calculează potrivit legii.
(19) Taxa pentru prelungirea valabilităţii autorizaţiei de
construire se calculează la 30% din valoarea iniţială a taxei de autorizare.
(20) Instituţiile/Operatorii economici abilitate/abilitaţi
prin lege să emită avizele/acordurile prevăzute la art. 5 alin. (1) au
următoarele obligaţii:
a) să stabilească conţinutul-cadru al documentaţiilor
specifice necesare pentru emiterea avizelor/acordurilor, precum şi lista altor
documente şi condiţii specifice necesare, pe care le pun la dispoziţia
publicului şi autorităţilor administraţiei publice competente pe pagina proprie
de internet şi prin afişare la sediu;
b) să emită avizele/acordurile, în termen de maximum 15
zile de la data înregistrării cererii/documentaţiei specifice complete, sub
sancţiunea aplicării prevederilor legale privind aprobarea tacită, fără alte
proceduri prealabile.
(201) Prevederile alin.
(20) lit. b) nu sunt aplicabile actelor de autoritate emise de către
autorităţile pentru protecţia mediului competente, respectiv punctului de
vedere şi actului administrativ al acestora, care se emit potrivit legislaţiei
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului.
(21) Autorizaţia de construire şi anexele acesteia au
caracter public şi se pun la dispoziţia publicului spre informare pe pagina
proprie de internet a autorităţii administraţiei publice emitente sau prin
afişare la sediul acesteia, după caz.
(22) În aplicarea prevederilor alin. (21), autorităţile
prevăzute la art. 4 au obligaţia de a respecta restricţiile impuse de
legislaţia în vigoare în legătură cu secretul comercial şi industrial,
proprietatea intelectuală, protejarea interesului public şi privat, precum şi
fără a se aduce atingere garantării şi protejării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale persoanelor fizice cu privire la dreptul la viaţă intimă,
familială şi privată, potrivit legii.
(23) Autorităţile prevăzute la art. 4 fac publică emiterea
autorizaţiei de construire sau, după caz, a actului de respingere a cererii
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi pun la dispoziţia
publicului următoarele informaţii:
a) conţinutul autorizaţiei de construire şi al anexelor
aferente, care includ toate condiţiile necesare a fi îndeplinite de
solicitanţi, sau, după caz, conţinutul actului de respingere a cererii pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
b) principalele motive şi considerente pe care se bazează
emiterea autorizaţiei de construire sau, după caz, a actului de respingere a
cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, ca urmare a
examinării comentariilor şi opiniilor exprimate de public, inclusiv informaţii
cu privire la desfăşurarea procesului de consultare a publicului;
c) descrierea, după caz, a principalelor măsuri pentru
evitarea, reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor negative
majore, conform actului administrativ emis de autoritatea competentă pentru
protecţia mediului.
(24) Autorizarea de construire pentru construirea unui
drum public nou sau modificarea substanţială a unui drum public existent,
cuprins în reţeaua rutieră, nu se va emite în condiţiile în care proiectele de
infrastructură respective nu conţin rapoartele de audit de siguranţă rutieră
sau de evaluare de impact asupra siguranţei rutiere, după caz, realizate în
conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei
circulaţiei pe infrastructura rutieră, cu modificările şi completările
ulterioare.
Art. 8
(1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau
totală, a construcţiilor şi instalaţiilor aferente construcţiilor, a
instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de
susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi
subterane, precum şi a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de
desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4.
(2) Autorizaţia de desfiinţare se emite în aceleaşi condiţii
ca şi autorizaţia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor
urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu
excepţiile prevăzute la art. 11.
(3) Prin exceptare de la prevederile art. 2 alin. (21),
pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare a lucrărilor/construcţiilor nu este
necesară emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru
protecţia mediului ori a actului administrativ al acesteia.
Art. 9
(1)
Documentaţiile tehnice – D.T. şi proiectele tehnice se elaborează de colective
tehnice de specialitate, se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu
pregătire superioară numai din domeniul arhitecturii, urbanismului,
construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, astfel:
a) de arhitect cu diplomă recunoscută de statul român,
pentru proiectarea părţii de arhitectură pentru obiective de investiţii
cuprinse la toate categoriile de importanţă a construcţiilor supraterane şi a
celor subterane;
b) de ingineri constructori şi de instalaţii, cu diplomă
recunoscută de statul român, pentru părţile de inginerie în domeniile
specifice, pentru obiective de investiţii cuprinse la toate categoriile de
importanţă a construcţiilor supraterane şi subterane, precum şi la instalaţiile
aferente acestora;
c) de conductor arhitect, urbanist şi/sau de subinginer de
construcţii, cu diplomă recunoscută de statul român, pentru clădiri de
importanţă redusă şi aflate în afara zonelor protejate, stabilite conform
legii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru documentaţia
de execuţie.
(3) Semnarea documentaţiilor de către persoanele prevăzute
la alin. (1) angajează răspunderea acestora în condiţiile legii.
Art. 10
Pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de
protecţie prevăzut în planurile de amenajare a teritoriului şi în
documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:
a) în zonele construite protejate, în zonele de protecţie a
monumentelor istorice, definite potrivit legii, şi în ansamblurile de
arhitectură şi siturile arheologice, solicitantul va obţine avizul conform al
Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor de urbanism avizate
şi aprobate conform legii;
b) în cazul lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor
monumente istorice, pe lângă avizul Ministerului Culturii şi Cultelor se vor
obţine avizele specifice cerinţelor de calitate a construcţiilor, potrivit
prevederilor legale;
c) abrogată;
d) în zonele de siguranţă şi de protecţie a
infrastructurilor de transport de interes public, precum şi în zonele aferente
construirii căilor de comunicaţie, stabilite prin documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi/sau de urbanism, se va obţine şi autorizaţia Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, conform prevederilor legale;
d1) în perimetrele limitrofe construcţiilor
reprezentând anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, delimitate prin
planuri urbanistice cu respectarea distanţelor prevăzute de normele sanitare în
vigoare, în care s-a instituit un regim de restricţie privind amplasarea
clădirilor de locuit şi a obiectivelor socioeconomice, solicitantul va obţine
avizul direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti.
e) în zonele unde s-a instituit alt tip de restricţie
solicitantul va obţine avizul organismelor competente.
Art. 11
(1) Se pot executa fără autorizaţie de construire
următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul
arhitectural al construcţiilor:
a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau
terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt
executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi
exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei,
inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate
respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în
condiţiile legii;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică
elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele
şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele
proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei
calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale
de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;
g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
h) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără
modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă
aceste lucrări nu se execută la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1)
lit. b), astfel:
1. finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje,
altele asemenea;
2. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
3. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a
acoperişului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv
terasă/şarpantă – la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care
nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în
afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate
stabilite potrivit legii;
i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la
instalaţiile aferente;
j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare,
conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute
la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al
autorităţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;
k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru
construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de
protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;
l) lucrări de construcţii funerare subterane şi
supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.
m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.
(2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări
pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării
şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe
sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la
utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice.
(3) Dacă lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor
prevăzute la lit. e) şi j), se execută la construcţiile menţionate la art. 3
lit. b), este obligatorie emiterea autorizaţiei de construire.
Art. 12
(1) Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, emise cu
încălcarea prevederilor legale, pot fi anulate de către instanţele de
contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizaţiilor de construire
sau de desfiinţare poate fi cerută, în condiţiile legii, şi de către prefect,
inclusiv la sesizarea expresă a organelor de control ale Inspectoratului de
Stat în Construcţii.
(2) O dată cu introducerea acţiunii se pot solicita
instanţei judecătoreşti suspendarea autorizaţiei de construire sau desfiinţare
şi oprirea executării lucrărilor, până la soluţionarea pe fond a cauzei.
CAPITOLUL II
Concesionarea terenurilor pentru construcţii
Art. 13
(1) Terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau
al unităţilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute,
concesionate ori închiriate prin licitaţie publică, potrivit legii, în
condiţiile respectării prevederilor documentaţiilor de urbanism şi de amenajare
a teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării de către titular
a construcţiei.
(2) Terenurile aparţinând domeniului public al statului sau
al unităţilor administrativ-teritoriale se pot concesiona numai în vederea realizării
de construcţii sau de obiective de uz şi/sau de interes public, cu respectarea
documentaţiilor de urbanism aprobate potrivit legii.
(3) Concesionarea se face pe bază de oferte prezentate de
către solicitanţi, cu respectarea prevederilor legale, urmărindu-se
valorificarea superioară a potenţialului terenului.
Art. 14
Până la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu
pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcţii, aflate în
administrarea consiliilor locale şi care pot fi revendicate de foştii
proprietari.
Art. 15
Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1),
terenurile destinate construirii se pot concesiona fără licitaţie publică, cu
plata taxei de redevenţă stabilite potrivit legii, ori pot fi date în folosinţă
pe termen limitat, după caz, în următoarele situaţii:
a) pentru realizarea de obiective de utilitate publică sau
de binefacere, cu caracter social, fără scop lucrativ, altele decât cele care
se realizează de către colectivităţile locale pe terenurile acestora;
b) pentru realizarea de locuinţe de către Agenţia Naţională
pentru Locuinţe, potrivit legii;
c) pentru realizarea de locuinţe pentru tineri până la
împlinirea vârstei de 35 de ani;
d) pentru strămutarea gospodăriilor afectate de dezastre,
potrivit legii;
e) pentru extinderea construcţiilor pe terenuri alăturate,
la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia;
f) pentru lucrări de protejare ori de punere în valoare a
monumentelor istorice definite potrivit legii, cu avizul conform al
Ministerului Culturii şi Cultelor, pe baza documentaţiilor de urbanism avizate
potrivit legii.
Art. 16
(1) Terenurile prevăzute la art. 13, ce fac obiectul
licitaţiei, se aduc la cunoştinţă publică de către primarii unităţilor
administrativ-teritoriale unde sunt situate, printr-o publicaţie afişată la
sediul acestora şi tipărită în cel puţin două ziare de largă circulaţie, cu
minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei.
(2) Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi
locul desfăşurării acesteia, suprafaţa şi destinaţia terenului, stabilite prin
documentaţiile de urbanism, precum şi taxa anuală minimală de redevenţă.
(3) Oferta solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de
prefezabilitate sau de fezabilitate, după caz, cuprinzând în mod obligatoriu
elementele tehnice necesare pentru caracterizarea funcţionalităţii şi a
capacităţii construcţiei, a gradului de ocupare a terenului, precum şi a
celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate
decât oferte care corespund prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate
potrivit legii.
(4) Licitaţia se efectuează, în condiţiile legii, de
comisiile instituite în acest scop, prin hotărâre a consiliilor locale şi/sau
judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în
conformitate cu competenţele de autorizare stabilite la art. 4. Comisiile
funcţionează la sediul consiliilor locale în a căror rază
administrativ-teritorială sunt situate terenurile.
Art. 17
Limita minimă a preţului concesiunii se stabileşte, după
caz, prin hotărârea consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti sau a consiliului local, astfel încât să asigure recuperarea în 25 de
ani a preţului de vânzare al terenului, în condiţii de piaţă, la care se adaugă
costul lucrărilor de infrastructură aferente.
Art. 18
Terenurile prevăzute la art. 13, ce se concesionează
pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite asociate acestora, în
funcţie de prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit
legii, vor avea următoarele suprafeţe:
a) în localităţile urbane:
1. până la 450
m2 pentru un apartament într-o clădire cu
parter sau parter şi etaj;
2. până la 300
m2 pentru un apartament într-o clădire cu
parter şi etaj, cu două apartamente;
3. până la 250
m2 pentru un apartament, în cazul clădirilor
cu parter şi mai multe etaje, având cel mult 6 apartamente;
4. pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaţa
de teren va fi stabilită potrivit documentaţiilor de urbanism;
b) în localităţile rurale, până la 1.000 m2 pentru
o locuinţă.
Art. 19
Pentru realizarea unei case de vacanţă se poate
concesiona un teren în suprafaţă de până la 250 m2.
Art. 20
Împotriva licitaţiei, până la momentul adjudecării, se va
putea face contestaţie, de către orice persoană interesată, la judecătoria în a
cărei rază teritorială are loc licitaţia. Contestaţia suspendă desfăşurarea
licitaţiei până la soluţionarea sa definitivă.
Art. 21
Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau
a hotărârii consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, pentru situaţiile prevăzute la art. 15, se va încheia actul de
concesiune, care se va înregistra de către concesionar în evidenţele de
publicitate imobiliară, în termen de 10 zile de la data adjudecării sau
emiterii hotărârii.
Art. 22
(1) Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 13–19 se
face în conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilită de
către consiliile locale, consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism
şi de natura construcţiei.
(2) Anterior concesionării terenurile vor fi înscrise în
cartea funciară.
Art. 23
(1) Intravilanul localităţilor se stabileşte prin planurile
generale de urbanism – PUG –, aprobate potrivit legii.
(2) Ulterior aprobării Planului General de Urbanism – PUG –
pot fi introduse în intravilanul localităţilor şi unele terenuri din
extravilan, numai în condiţii temeinic fundamentate pe bază de planuri
urbanistice zonale – PUZ –, aprobate potrivit legii.
(3) Terenurile destinate construirii, evidenţiate în
intravilan, se scot din circuitul agricol, definitiv, prin autorizaţia de
construire. În cazul în care proprietarul terenului doreşte să scoată din
circuitul agricol doar o parte din terenul deţinut, pentru îndeplinirea acestei
proceduri, autorizaţia de construire va fi însoţită de documentaţia tehnică
cadastrală.
CAPITOLUL III
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 24
(1) Constituie infracţiuni următoarele fapte:
a) executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare,
ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3
lit. b);
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea
opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;
c) întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a
proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru alte
specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară, în condiţiile
prevăzute la art. 9.
d) refuzul emiterii certificatului de urbanism.
(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.
Art. 25
În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 24,
organele de control prevăzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt
obligate să sesizeze organele de urmărire penală.
Art. 26
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au
fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate
infracţiuni:
a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără
autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la
lit. b), de către investitor şi executant;
b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea
prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la
art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), precum şi continuarea
executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizaţii de
construire în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor şi
executant;
c) aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a
executării de lucrări de branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii
noi neautorizate;
d) menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin
autorizaţie sau după terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte
scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi
amenajărilor cu caracter provizoriu;
e) neaducerea terenului la starea iniţială de către
investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. c), precum şi
nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori degajare, după caz, a
amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata
execuţiei, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;
f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea
controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau
prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;
g) neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii
autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8);
h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul
prevăzut la art. 6 alin. (2), precum şi emiterea de certificate de urbanism
incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând avizele şi
acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau
eliberarea acestora condiţionat de elaborarea prealabilă a unei documentaţii de
urbanism sau a oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului
solicitării, cu depăşirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori
condiţionarea furnizării informaţiilor de interes public prevăzute la art. 6
alin. (1);
h1) neemiterea autorizaţiilor de construire
în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);
i) emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
– în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să
confere dreptul de a solicita autorizaţia de construire/desfiinţare;
– în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor
documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
– în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în
neconcordanţă cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale
conţinutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale necesare sau care nu
sunt verificate potrivit legii;
– în lipsa expertizei tehnice privind punerea în
siguranţă a întregii construcţii, în cazul lucrărilor de consolidare;
– în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta
lege;
j) neorganizarea şi neexercitarea controlului privind
disciplina în autorizarea şi executarea lucrărilor de construcţii de către
compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene
şi al primăriilor, în unităţile lor administrativ-teritoriale, potrivit
prevederilor art. 27 alin. (3) şi (4), precum şi neurmărirea modului de
îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit
dispoziţiilor art. 29 alin. (3);
k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor
dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la controlul anterior;
l) refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă
a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la
documentele prevăzute la art. 34 alin. (7);
m) abrogată.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1), săvârşite de
persoanele fizice sau juridice, se sancţionează cu amendă după cum urmează:
– de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit.
a);
– de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit.
f);
– de 10.000 lei, cele prevăzute la lit. c);
– de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit.
b), d) şi e);
– de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la lit.
h), h1) şi i)ş
– de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j)
şi k);
– de 2.000 lei, cele prevăzute la lit. l);
– de 1.000 lei, cele prevăzute la lit. g).
(3) Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre
a Guvernului.
(4) Sancţiunea amenzii poate fi aplicată şi reprezentantului
persoanei juridice.
(5) Sancţiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1)
lit. h) şi i) se aplică funcţionarilor publici responsabili de verificarea
documentaţiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism şi a
autorizaţiilor de construire sau de desfiinţare, precum şi semnatarilor,
potrivit atribuţiilor stabilite conform legii.
(6) În condiţiile prezentei legi nu se aplică sancţiunea
avertisment.
Art. 27
(1) Preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi organele
de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene
au obligaţia să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării
executării lucrărilor în construcţii în cadrul unităţilor lor
administrativ-teritoriale şi, în funcţie de încălcarea prevederilor legale, să
aplice sancţiuni sau să se adreseze instanţelor judecătoreşti şi organelor de
urmărire penală, după caz.
(2) Arhitectul-şef al judeţului şi personalul împuternicit
al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmăresc
respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de
construcţii pe teritoriul administrativ al judeţului, precum şi respectarea
disciplinei în urbanism şi amenajarea teritoriului legată de procesul de
autorizare a construcţiilor.
(3) Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1), cu
excepţia celor de la lit. h)–l), se constată şi se sancţionează de către compartimentele
de specialitate cu atribuţii de control ale autorităţilor administraţiei
publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor
şi comunelor, pentru faptele săvârşite în unitatea lor
administrativ-teritorială sau, după caz, în teritoriul administrativ al
sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit competenţelor de emitere a
autorizaţiilor de construire/desfiinţare.
(4) Contravenţiile prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h),
i) şi j) se constată şi se sancţionează de către organele de control ale
Inspectoratului de Stat în Construcţii.
(5) Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor,
încheiate de organele de control ale administraţiei publice locale, se
înaintează, în vederea aplicării sancţiunii, şefului compartimentului care
coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism sau, după
caz, preşedintelui consiliului judeţean ori primarului unităţii
administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului Bucureşti în a cărui
rază s-a săvârşit contravenţia.
(6) Abrogat.
Art. 28
(1) O dată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile
prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. a) şi b) se dispune oprirea executării
lucrărilor, precum şi, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în
prevederile autorizaţiei sau de desfiinţare a lucrărilor executate fără
autorizaţie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit
în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.
(2) Decizia menţinerii sau a desfiinţării construcţiilor
realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor
acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente, pe
baza planurilor urbanistice şi a regulamentelor aferente, avizate şi aprobate
în condiţiile legii, sau, după caz, de instanţă. Pentru lucrări ce se execută
la clădirile prevăzute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului
Culturii şi Cultelor.
(3) Măsura desfiinţării construcţiilor se aplică şi în
situaţia în care, la expirarea termenului de intrare în legalitate stabilit în
procesul-verbal de constatare a contravenţiei, contravenientul nu a obţinut
autorizaţia necesară.
Art. 29
(1) Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism
şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se exercită de
Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe întregul teritoriu al ţării, şi de
inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile şi sancţiunile
prevăzute de prezenta lege.
(2) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele
teritoriale pot dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de
desfiinţare, după caz, atunci când constată că acestea se realizează cu
încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în
construcţii, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.
(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele
teritoriale încunoştinţează autoritatea administraţiei publice pe teritoriul
căreia s-a efectuat controlul asupra constatărilor şi măsurilor dispuse. În
această situaţie organele de control ale consiliilor judeţene sau locale, după
caz, au obligaţia să urmărească modul de conformare privind cele dispuse de
Inspectoratul de Stat în Construcţii.
Art. 30
(1) Cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea
teritoriului, urbanism şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii se
suportă de către investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din
valoarea lucrărilor autorizate, cu excepţia celor prevăzute la art. 3 lit. b)
şi a lăcaşurilor de cult.
(2) Virarea sumelor stabilite conform dispoziţiilor alin.
(1) se face în contul inspectoratelor teritoriale în construcţii, judeţene,
respectiv al municipiului Bucureşti, după caz, o dată cu transmiterea
înştiinţării privind data începerii lucrărilor, astfel cum se prevede la art. 7
alin. (8). Întârzierea la plată
a cotei prevăzute la alin. (1) se penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere,
fără a se depăşi suma datorată. Disponibilităţile la finele anului din
veniturile extrabugetare se reportează în anul următor şi au aceeaşi destinaţie.
(3) Cota stabilită la alin. (1) se aplică şi diferenţelor
rezultate din actualizarea valorii lucrărilor autorizate, care se face o dată
cu recepţia la terminarea lucrărilor.
Art. 301
Abrogat.
Art. 31
Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica
amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data
săvârşirii faptei.
Art. 32
(1) În cazul în care persoanele sancţionate contravenţional
au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse
prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, potrivit prevederilor art.
28 alin. (1), organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele
judecătoreşti pentru a dispune, după caz:
a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei;
b) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal.
(2) În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili
termenele limită de executare a măsurilor prevăzute la alin. (1).
(3) În cazul nerespectării termenelor limită stabilite,
măsurile dispuse de instanţă, în conformitate cu prevederile alin. (2), se vor
duce la îndeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de poliţie,
cheltuielile urmând să fie suportate de către persoanele vinovate.
(4) În situaţiile prevăzute la art. 24, organele de control
vor putea cere instanţei să dispună, prin hotărârea de condamnare, măsurile
menţionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot
cere organelor de urmărire penală sesizate şi, după caz, instanţei să dispună
oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal.
(5) Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru
construirea unei locuinţe şi pentru care s-a dispus măsura prevăzută la alin.
(1) lit. b) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobânzilor legale pentru
perioada în care le-au folosit.
Art. 33
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile
executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului
public sau privat al statului, cât şi construcţiile, lucrările şi amenajările
cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparţinând domeniului public sau
privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor vor putea fi
desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice de pe
raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află construcţia, fără emiterea
unei autorizaţii de desfiinţare, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe
cheltuiala contravenientului.
(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se poate declanşa din
oficiu de autoritatea administraţiei publice de pe raza unităţii
administrativ-teritoriale unde se află construcţia sau la solicitarea
proprietarului ori a administratorului legal al terenului aparţinând domeniului
public sau privat al statului.
(3) În cazul neîndeplinirii de către autoritatea
administraţiei publice competente a procedurii de desfiinţare, în termen de 15
zile calendaristice de la data solicitării prevăzute la alin. (2), proprietarul
sau administratorul legal al terenului aparţinând domeniului public ori privat
al statului va putea trece de îndată la desfiinţarea construcţiilor executate
fără autorizaţie de construire.
(4) Prin excepţie de la prevederile art. 32, construcţiile
executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului
public sau privat al judeţelor, oraşelor ori comunelor vor putea fi desfiinţate
pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competente, fără
sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.
(5) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) autorităţile
publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societăţi
comerciale specializate în astfel de lucrări, în condiţiile legii.
Art. 34
(1) Studiile de teren şi documentaţiile elaborate pentru
realizarea investiţiilor de orice fel, a elementelor de infrastructură, de
gospodărie comunală, precum şi a lucrărilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism – studii şi proiecte de sistematizare elaborate înainte de 1990 la
comanda fostelor consilii populare sau a altor instituţii ale statului – sunt
şi rămân proprietate publică a judeţului sau a municipiilor, respectiv a
municipiului Bucureşti.
(2) În înţelesul prezentei legi, prin studiile şi
documentaţiile menţionate la alin. (1) se înţelege exemplarul-martor compus din
piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale şi pe specialităţi,
breviare de calcul, avizele şi acordurile obţinute, precum şi piesele desenate.
(3) Arhivele cuprinzând studiile şi documentaţiile
menţionate la alin. (1), intrate, la constituire, în patrimoniul societăţilor
comerciale înfiinţate pe structura fostelor unităţi de proiectare judeţene şi
din municipiul Bucureşti, se gestionează, potrivit legii, de către consiliile
judeţene sau de către primăriile municipiilor, respectiv de Primăria
Municipiului Bucureşti.
(4) Inventarierea arhivelor se face de către comisii
constituite în acest scop prin hotărâri ale consiliilor judeţene, municipale,
respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(5) Refuzul inventarierii şi/sau al predării studiilor şi
documentaţiilor se sancţionează potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale
nr. 16/1996, cu modificările ulterioare.
(6) În situaţia refuzului predării arhivelor, consiliile
judeţene, municipale şi/sau Primăria Municipiului Bucureşti, după caz, se vor
adresa în termen de 90 de zile instanţelor judecătoreşti, care vor soluţiona
cererile în procedură de urgenţă, potrivit legii. Acţiunea în instanţă este
scutită de taxa de timbru.
(7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentanţilor
persoanelor juridice la arhivele cuprinzând documentaţiile prevăzute la alin.
(1), precum şi la documentaţiile de urbanism elaborate ulterior acestora şi
gestionate de administraţiile publice locale, în vederea întocmirii documentaţiilor
tehnice, este neîngrădit şi se stabileşte prin hotărâre a consiliului judeţean,
municipal, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Art. 35
(1) În condiţiile prezentei legi, descrierea faptei ce
constituie contravenţie se face cu indicarea locului, datei şi orei
constatării, în conformitate cu dispoziţiile art. 31.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare
a contravenţiei se poate face plângere în termen de 15 zile de la data
înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea suspendă executarea sancţiunii
amenzii, dar nu suspendă măsura de oprire a executării lucrărilor, dispusă o
dată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale în condiţiile art. 28 alin. (1)
şi ale art. 29 alin. (2). De asemenea, plângerea nu suspendă măsura
desfiinţării în condiţiile art. 33 alin. (1) a lucrărilor de construcţii
executate fără autorizaţie pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat
al judeţelor, municipiilor, oraşelor sau comunelor ori a construcţiilor,
lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu executate pe terenuri
aparţinând domeniului public sau privat al judeţelor, municipiilor, oraşelor
ori comunelor al căror termen prevăzut prin autorizaţie este expirat, dispusă
în condiţiile art. 28 alin. (1).
(3) În măsura în care prin prezenta lege nu se dispune
altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art.
28 şi 29.*)
Art. 35, fost art. 30, modificat prin Legea nr. 453/2001
şi Legea nr. 401/2003, era alcătuit din 4 alineate.
Alin. (4), al cărui conţinut era: „(4) În măsura în care
prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii nr.
32/1968.“, nu a fost modificat sau abrogat expres prin Legea nr. 401/2003.
Alin. (3) al art. 35, aşa cum a fost modificat prin Legea
nr. 401/2003, a preluat prevederile alin. (4), însă cu trimitere la Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001.
Alin. (4) al art. 35 nu este inclus în forma republicată,
aplicarea acestui text încetând o dată cu abrogarea Legii nr. 32/1968 prin
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
Art. 35, fost art. 30, modificat prin Legea nr. 453/2001
şi Legea nr. 401/2003, era alcătuit din 4 alineate.
Alin. (4), al cărui conţinut era: „(4) În măsura în care
prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Legii nr.
32/1968.“, nu a fost modificat sau abrogat expres prin Legea nr. 401/2003.
Alin. (3) al art. 35, aşa cum a fost modificat prin Legea
nr. 401/2003, a preluat prevederile alin. (4), însă cu trimitere la Ordonanţa
Guvernului nr. 2/2001.
Alin. (4) al art. 35 nu este inclus în forma republicată,
aplicarea acestui text încetând o dată cu abrogarea Legii nr. 32/1968 prin
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 36
(1) Persoanele fizice şi juridice, care beneficiază de teren
în condiţiile prezentei legi, sunt obligate să solicite emiterea autorizaţiei
de construire şi să înceapă construcţia în termen de cel mult un an de la data
obţinerii actului de concesionare a terenului.
(2) În caz de încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. (1)
concesionarea îşi pierde valabilitatea.
Art. 37
(1) Persoanele fizice şi juridice care realizează lucrări de
construcţii în condiţiile prezentei legi au obligaţia de a executa integral
lucrările până la termenul prevăzut în autorizaţie.
(2) Lucrările de construcţii autorizate se consideră
finalizate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţie şi dacă
s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor. Efectuarea recepţiei la
terminarea lucrărilor este obligatorie pentru toate tipurile de construcţii
autorizate, inclusiv în situaţia realizării acestor lucrări în regie proprie.
Recepţia la terminarea lucrărilor se face cu participarea reprezentantului
administraţiei publice, desemnat de emitentul autorizaţiei de construire.
(3) La terminarea lucrărilor, beneficiarul autorizaţiei de
construire are obligaţia să regularizeze taxa pentru autorizaţia de construire,
potrivit legii.
(4) O dată cu regularizarea taxei prevăzute la alin. (3),
beneficiarii autorizaţiilor de construire vor regulariza şi celelalte cote
prevăzute de lege.
«(5) Construcţiile executate fără autorizaţie de
construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi cele care nu
au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor, potrivit legii, nu se consideră
finalizate şi nu pot fi intabulate în cartea funciară. În această situaţie se
aplică în continuare sancţiunile prevăzute de lege. Construcţiile realizate
înainte de 1 august 2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor, se intabulează, în lipsa autorizaţiei de construire, în
baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor
obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii administraţiei publice
locale în a cărei rază se află situată construcţia, precum şi a documentaţiei
cadastrale. În cazul în care construcţiile nu sunt înregistrate la autoritatea
administraţiei publice locale competente, acestea se înregistrează dacă se
achită impozitul aferent pe ultimii 5 ani anteriori depunerii declaraţiei
fiscale, inclusiv pentru anul în curs.»
Art. 38
(1) Sunt de utilitate publică lucrările privind
construcţiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizaţiei
de construire, inclusiv terenurile aferente acestora.
(2) În vederea realizării lucrărilor prevăzute la alin. (1),
autoritatea administraţiei publice locale pe teritoriul căreia se află
construcţiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea
pentru cauză de utilitate publică, iar imobilele pot fi trecute din
proprietatea publică în proprietatea privată şi valorificate, în condiţiile legii.
Art. 39
Toate construcţiile proprietate particulară, realizate în
condiţiile prezentei legi, se declară, în vederea impunerii, la organele
financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, după terminarea
lor completă şi nu mai târziu de 15 zile de la data expirării termenului
prevăzut în autorizaţia de construire.
Art. 40
(1) În cazul când într-o clădire se realizează mai multe
apartamente şi suprafeţe locative cu altă destinaţie, proprietarii acestora
dobândesc şi o cotă-parte de proprietate asupra tuturor părţilor de construcţie
şi instalaţii, precum şi asupra tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se
pot folosi decât în comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care
este situată proprietatea lor.
(2) O dată cu dreptul de proprietate asupra construcţiilor,
în situaţia celor realizate în clădiri cu mai multe apartamente, proprietarul
dobândeşte şi o cotă-parte din dreptul de concesiune asupra terenului
aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Cotele-părţi prevăzute la alineatele precedente se
determină proporţional cu suprafaţa utilă a locuinţelor, a caselor de vacanţă
ori a suprafeţelor cu altă destinaţie din clădire, după caz.
Art. 41
Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în
caz de succesiune sau de înstrăinare a construcţiei pentru a cărei realizare
acesta a fost constituit. În aceleaşi condiţii se transmite şi autorizaţia de
construire.
Art. 42
(1) Autorizaţia de construire pentru lucrările de
intervenţie în scopul asigurării cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi
siguranţă în exploatare a construcţiilor asupra cărora au intervenit factori
distructivi de origine naturală sau umană se emite pentru consolidarea întregii
construcţii.
(2) Emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare în
vederea executării lucrărilor de intervenţie în primă urgenţă pentru punerea în
siguranţă a construcţiilor existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, care
prezintă pericol public, indiferent de destinaţie, precum şi a lucrărilor la
lăcaşuri de cult ori la monumente istorice clasate ori aflate în curs de
clasare, indiferent de proprietar, cu excepţia celor în care se desfăşoară
activităţi comerciale, este scutită de taxa de autorizare.
Art. 43
Prin excepţie de la prevederile art. 4, autorizarea
executării lucrărilor de construcţii:
a) cu caracter militar se face de către ministerele şi
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
interesate, în baza unor proceduri stabilite împreună cu Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Locuinţei;
b) aferente infrastructurii de transport rutier de interes
naţional se face de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin
direcţia de specialitate, cu respectarea prevederilor legii privind unele
măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional,
judeţean şi local şi ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 431
(1) Publicul are dreptul să participe efectiv şi din timp la
procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii, să se
documenteze şi să transmită comentarii şi opinii autorităţilor administraţiei
publice locale competente, înaintea luării unei decizii asupra cererii pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii aferente investiţiei pentru
care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a stabilit necesitatea
evaluării efectelor acesteia asupra mediului.
(2) Informarea şi consultarea publicului se realizează în
conformitate cu prevederile legislaţiei privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice şi private asupra mediului.
Art. 432
(1) Orice persoană interesată, care se consideră vătămată
într-un drept al său ori într-un interes legitim, se poate adresa instanţei de
contencios administrativ competente, potrivit legii, pentru a ataca autorizaţia
de construire sau actul de respingere a cererii pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, după caz, emise de autoritatea administraţiei
publice locale competentă pentru investiţiile prevăzute la art. 431alin.
(1).
(2) Înainte de a se adresa instanţei de contencios
administrativ competente, în termen de 30 de zile de la data aducerii la
cunoştinţa publicului a autorizaţiei de construire sau a actului de respingere
a cererii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, după caz,
persoanele prevăzute la alin. (1) vor solicita autorităţii administraţiei
publice locale emitente revocarea actului, în tot sau în parte, dacă acesta nu
a produs efecte juridice.
(3) Procedura administrativă prealabilă prevăzută la alin.
(2) este scutită de taxa de timbru şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi
corectă.
Art. 44
(1) În condiţiile prezentei legi, în vederea realizării unui
cadru legislativ unitar privind autorizarea lucrărilor de construcţii, toate
reglementările tehnice – norme, normative, instrucţiuni –, cu aplicabilitate în
domeniul construcţiilor şi urbanismului, elaborate de ministere şi de alte
organe centrale, se transmit în mod obligatoriu spre avizare Ministerului
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(2) Ministerele şi celelalte organe centrale care au
elaborat reglementări tehnice, potrivit prevederilor alin. (1), au obligaţia de
a le transmite Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în
vederea avizării în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi,
sub sancţiunea încetării aplicabilităţii acestora.
Art. 45
(1) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi,
consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi
consiliile locale municipale, orăşeneşti şi ale sectoarelor municipiului
Bucureşti vor organiza, în cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate
pentru îndeplinirea atribuţiilor aflate în responsabilitatea arhitectului-şef,
funcţionar public cu funcţie de conducere, şeful compartimentului/structurii de
specialitate, cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi
autorizării executării lucrărilor de construcţii, şi pentru:
a) avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi
urbanism, precum şi eliberarea certificatelor de urbanism;
b) abrogată;
c) întocmirea şi eliberarea autorizaţiei de
construire/desfiinţare;
d) organizarea şi exercitarea controlului propriu privind
disciplina în construcţii.
(11) Autorităţile
administraţiei publice competente pot organiza în cadrul structurilor de
specialitate prestarea serviciilor privind obţinerea, contra cost în condiţiile
legii, la cererea solicitantului, a avizelor şi acordurilor necesare
autorizării executării lucrărilor de construcţii.
(2) Consiliul local al comunei poate organiza structuri de
specialitate la nivelul aparatului propriu, în condiţiile prevăzute la alin.
(1), în baza unei hotărâri adoptate în acest sens.
(3) Structurile de specialitate constituite în cadrul
consiliilor judeţene acordă asistenţă tehnică de specialitate, analizează şi
avizează cererile depuse pentru emiterea certificatelor de urbanism şi
documentaţiile pentru emiterea autorizaţiilor de construire din competenţa de
emitere a primarilor comunelor şi oraşelor care nu au constituite încă
structuri de specialitate, în condiţiile prevederilor alin. (1) şi (2), precum
şi ale art. 4 alin. (1) lit. e), la cererea acestora.
(31) Prin excepţie de la
prevederile art. 4 alin. (1) lit. e), preşedinţii consiliilor judeţene pot
emite autorizaţii de construire pentru lucrări din aria de competenţă a
primarilor comunelor şi oraşelor care încă nu au constituite structurile de
specialitate potrivit prevederilor alin. (1), pe termen limitat, la solicitarea
acestora.
(4) În cazul în care, din cauza lipsei de specialişti, nu se
pot constitui structurile de specialitate prevăzute la alin. (1) la nivelul
oraşelor sau al municipiilor se vor aplica în mod corespunzător prevederile
alin. (3).
(5) Funcţia de arhitect-şef, prevăzută la alin. (1), se
înscrie în nomenclatorul funcţiilor de conducere din cadrul aparatului propriu
al consiliilor judeţene şi locale şi se echivalează după cum urmează:
a) şef de departament sau director general, pentru
arhitectul-şef al municipiului Bucureşti, respectiv pentru arhitectul-şef al
judeţului, arhitecţii-şefi ai municipiilor, precum şi ai sectoarelor
municipiului Bucureşti;
b) şef serviciu, pentru arhitecţii-şefi ai oraşelor;
c) şef birou, pentru persoanele cu responsabilitate în
domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi al autorizării executării
lucrărilor de construcţii din cadrul primăriilor de comună, şefi ai
structurilor de specialitate organizate la nivelul acestora, în condiţiile
prevăzute la alin. (2).
(6) Pentru constituirea băncii de date, toţi posesorii de
reţele tehnico-edilitare, supra- şi subterane, sunt obligaţi să transmită
autorităţilor administraţiei publice judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti planurile cadastrale cuprinzând traseele reţelelor existente pe
teritoriul judeţului şi al localităţilor, respectiv al municipiului Bucureşti.
Aceste planuri vor fi puse de autorităţile administraţiei publice judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti la dispoziţia tuturor primăriilor
municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv primăriilor sectoarelor
municipiului Bucureşti în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate
reţelele tehnico-edilitare.
Art. 46
Abrogat.
Art. 47
Anexa nr. 1 privind conţinutul-cadru al proiectului
pentru autorizarea lucrărilor de construcţii şi anexa nr. 2 privind definirea
unor termeni de specialitate utilizaţi în cuprinsul legii fac parte integrantă
din prezenta lege.
Art. 471
Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
Art. 48
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.
4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vânzarea de locuinţe din
fondul de stat către populaţie, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31
martie 1973, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru
stabilirea măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind
dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vânzarea de locuinţe din fondul de stat
către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală,
publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958
privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi
desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi
împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii, publicat în Buletinul Oficial
nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea
amplasării construcţiilor, precum şi a trecerii în proprietatea statului a
terenurilor şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări sau unor acţiuni
de interes de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958,
Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2.490/1969 privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor la normele privind amplasarea şi autorizarea
construirii, reparării şi desfiinţării construcţiilor şi a altor lucrări,
publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice
alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.
ANEXA Nr. 1
CONŢINUTUL-CADRU
al documentaţiei tehnice D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Documentaţia tehnică – D.T. pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii se elaborează de proiectanţi autorizaţi, persoane
fizice sau juridice, în condiţiile prevederilor art. 9 din prezenta lege şi,
după vizarea spre neschimbare, se dezvoltă în proiectul tehnic întocmit conform
prevederilor legale în vigoare, în concordanţă cu cerinţele certificatului de
urbanism, cu conţinutul avizelor, acordurilor, punctului de vedere al
autorităţii pentru protecţia mediului competente, precum şi, după caz, al
actului administrativ al acesteia, cerute prin certificatul de urbanism.
Documentaţia tehnică – D.T. pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii se întocmeşte pentru:
– autorizarea executării lucrărilor de construire –
D.T.A.C.;
– autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare –
D.T.A.D.;
– autorizarea executării organizării lucrărilor –
D.T.O.E.
Conţinutul-cadru al documentaţiei tehnice – D.T. pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii cuprinde opisul pieselor
scrise şi desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare.
A.Proiectul pentru autorizarea executării
lucrărilor de construire – P.A.C.
I.Piese scrise
1.Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea
proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.
2.Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului
pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, făcându-se referiri la:
– amplasamentul, topografia acestuia, trasarea
lucrărilor;
– clima şi fenomenele naturale specifice;
– geologia şi seismicitatea;
– categoria de importanţă a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialităţi
Descrierea lucrărilor de:
– arhitectură;
– structură;
– instalaţii;
– dotări şi instalaţii tehnologice, după caz;
– amenajări exterioare şi sistematizare verticală.
2.3. Date şi indici care caracterizează investiţia
proiectată, cuprinşi în anexa la cererea pentru autorizare:
– suprafeţele – construită desfăşurată, construită la sol
şi utilă;
– înălţimile clădirilor şi numărul de niveluri;
– volumul construcţiilor;
– procentul de ocupare a terenului – P.O.T.;
– coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate
cu prevederile legale în vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a documentaţiei tehnice – D.T.,
în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii,
inclusiv în situaţiile prevăzute la art. 7 alin. (21) şi (23)
întocmite de verificatori tehnici atestaţi de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice şi Locuinţelor, aleşi de investitor.
2.5.3. abrogat.
2.5.4. abrogat.
2.5.5. Avizele şi acordurile privind asigurarea, branşarea şi
racordarea la infrastructura edilitară, după caz, precum şi avizele, acordurile
şi actele administrative specifice ale organismelor administraţiei publice
centrale sau ale serviciilor deconcentrate ale acestora, după caz –
Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, Ministerului Sănătăţii Publice, precum şi ale Ministerului
Culturii şi Cultelor, Ministerului Apărării, Ministerului Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerului Transporturilor, Serviciului
Român de Informaţii ori ale altor organisme interesate, stabilite prin
certificatul de urbanism conform reglementărilor legale în vigoare şi ca urmare
a condiţiilor speciale de amplasament şi/sau a funcţionalităţii investiţiei,
după caz, obţinute în prealabil de solicitant.
2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale în
vigoare, exprimat în formă autentică, pentru construcţiile noi, amplasate
adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor vecinătate – şi numai
dacă sunt necesare măsuri de intervenţie pentru protejarea acestora –, pentru
lucrări de construcţii necesare în vederea schimbării destinaţiei în clădiri
existente, precum şi în cazul amplasării de construcţii cu altă destinaţie
decât cea a clădirilor învecinate.
II.Piese desenate
1.Planuri generale
1.1. Plan de încadrare în teritoriu
– plan de încadrare în zonă a lucrării, întocmit la
scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz, emis de oficiul de
cadastru şi publicitate imobiliară teritorial
1.2. Plan de situaţie privind amplasarea obiectivelor
investiţiei
– plan cu reprezentarea reliefului, întocmit în sistemul
de Proiecţie Stereografic 1970, la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau
1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară
teritorial, pe care se vor reprezenta:
• imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru
care a fost emis certificatul de urbanism, descris prin totalitatea elementelor
topografice determinante pentru suprafaţa, lungimea laturilor, unghiuri,
inclusiv poziţia şi înălţimea la coamă a calcanelor limitrofe, precum şi
poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine,
se vor desfiinţa sau se vor construi;
• cotele construcţiilor proiectate şi menţinute, pe cele
trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanţe de amplasare; axe;
cotele trotuarelor, aleilor, platformelor şi altele asemenea);
• denumirea şi destinaţiile fiecărui corp de construcţie;
• sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de
scurgere a apelor pluviale;
• accesele pietonale şi carosabile din incintă şi
clădiri, plantaţiile prevăzute;
• planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor
neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietăţii.
1.3. Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor
de utilităţi urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel
privind poziţionarea căminelor – radier şi capac –, şi va fi redactat la scara
1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare
tehnico-edilitară se vor indica instalaţiile proprii prevăzute prin proiect, în
special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
2.Planşe pe specialităţi
2.1. Arhitectură
Piesele desenate de arhitectură vor cuprinde planşele
principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara 1:50 sau
1:100, după cum urmează:
– planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi
supraterane, cu indicarea funcţiunilor, dimensiunilor şi a suprafeţelor;
– planurile acoperişurilor – terasă sau şarpantă –, cu
indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice şi a modului de colectare a
acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile;
– secţiuni caracteristice – în special pe linia de cea
mai mare pantă, acolo unde este cazul –, care să cuprindă cota ±0,00, cotele
tuturor nivelurilor, înălţimile determinante ale acoperişului – cotele la coamă
şi la cornişă –, fundaţiile clădirilor învecinate la care se alătură
construcţiile proiectate;
– toate faţadele, cu indicarea materialelor şi
finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu indicarea racordării la nivelul
terenului amenajat;
– în situaţia integrării construcţiilor într-un front
existent, se va prezenta şi desfăşurarea stradală prin care se va arăta modul
de integrare a acestora în ţesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundaţiilor
Se redactează la scara 1:50 şi va releva:
– modul de respectare a condiţiilor din studiul
geotehnic;
– măsurile de protejare a fundaţiilor clădirilor
învecinate, la care se alătură construcţiile proiectate.
2.2.2. Detalii de fundaţii
2.2.3. Proiect de structură complet
Se prezintă pentru construcţii cu mai multe subsoluri şi
cel puţin 10 niveluri.
2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele instalaţiilor
Se prezintă parametrii principali şi schemele funcţionale
ale instalaţiilor proiectate.
2.4. Dotări şi instalaţii tehnologice
În situaţia în care investiţia urmează să funcţioneze pe
baza unor dotări şi instalaţii tehnologice, determinante pentru configuraţia
planimetrică a construcţiilor, se vor prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II „Piese
desenate“ va avea în partea dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele
firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul
autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului
şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor
şi ale şefului de proiect.
B.Proiectul pentru autorizarea executării
lucrărilor de desfiinţare – P.A.D.
I.Piese scrise
1.Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea
proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.
2.Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea construcţiei care urmează să fie desfiinţată:
– scurt istoric: anul edificării, meşteri cunoscuţi, alte
date caracteristice;
– descrierea structurii, a materialelor constituente, a
stilului arhitectonic;
– menţionarea şi descrierea elementelor patrimoniale sau
decorative care urmează a se preleva;
– fotografii color – format 9 × 12 cm – ale tuturor
faţadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfăşurări rezultate din
asamblarea mai multor fotografii;
– descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului
pentru autorizarea lucrărilor de desfiinţare.
2.2. Abrogat.
II.Piese desenate
1.Plan de încadrare în teritoriu
– planşă pe suport topografic vizat de oficiul judeţean
de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000,
1:2.000 sau 1:1.000, după caz.
2.Plan de situaţie a imobilelor
– planşă pe suport topografic vizat de oficiul judeţean
de cadastru, geodezie şi cartografie, întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000,
1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin care se precizează:
• parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul
de urbanism;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine
sau se vor desfiinţa;
• modul de amenajare a terenului după desfiinţarea
construcţiilor;
• sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de
scurgere a apelor pluviale;
• plantaţiile existente şi care se menţin după
desfiinţare.
Pe planşă se vor indica în mod distinct elementele
existente, cele care se desfiinţează şi cele propuse – plan de situaţie,
construcţii noi sau umpluturi de pământ, plantaţii etc., după caz.
3.Planul privind construcţiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor
de utilităţi urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel
privind poziţionarea căminelor – radier şi capac –, şi va fi redactat la scara
1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare
tehnicoedilitară se vor indica instalaţiile proprii, în special cele pentru
alimentare cu apă şi canalizare.
4.Releveul construcţiilor care urmează să
fie desfiinţate
Planşele se vor redacta la o scară convenabilă – 1:100
sau 1:50 – care să permită evidenţierea spaţiilor şi a funcţiunilor existente,
cu indicarea cotelor, suprafeţelor şi a materialelor existente:
– planurile tuturor nivelurilor şi planul acoperişului;
– principalele secţiuni: transversală, longitudinală,
alte secţiuni caracteristice, după caz;
– toate faţadele.
În situaţia în care desfiinţarea necesită operaţiuni
tehnice complexe, se va prezenta şi proiectul de organizare a lucrărilor.
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II „Piese
desenate“ va avea în partea dreaptă jos un cartuş care va cuprinde: numele
firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul
autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului
şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor
şi ale şefului de proiect.
C.Documentaţia tehnică de organizare a
execuţiei lucrărilor – D.T.O.E.
Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor
– D.T.O.E. este necesară în toate cazurile în care se realizează o investiţie
şi se prezintă, de regulă, împreună cu documentaţia tehnică pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, în condiţiile legii.
Documentaţia tehnică de organizare a execuţiei lucrărilor
trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii pregătitoare şi
necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe
terenul aferent investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în afara
acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, după cum urmează:
I.Piese scrise
1.Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea
proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care răspund.
2.Memoriu
Acesta va cuprinde:
– descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei,
modul de amplasare a construcţiilor, amenajărilor şi depozitelor de materiale;
– asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
– asigurarea racordării provizorii la reţeaua de
utilităţi urbane din zona amplasamentului;
– precizări cu privire la accese şi împrejmuiri;
– precizări privind protecţia muncii.
II.Piese desenate
Plan general
a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă
realizată conform planului de situaţie privind amplasarea obiectivelor
investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi toate amenajările şi
construcţiile provizorii necesare realizării acesteia;
b) la lucrările de mai mică amploare elementele de
organizare a execuţiei lucrărilor vor putea fi prezentate şi în planul de
situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II „Piese
desenate“ va avea în partea dreaptă jos un cartuş, care va cuprinde: numele
firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul
autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului
şi al planşei, data elaborării, numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor
şi ale şefului de proiect.
ANEXA Nr. 2
Definirea unor termeni de specialitate utilizaţi în
cuprinsul legii
• Acord
unic
Abrogat.
• Autorizaţia
de construire/desfiinţare
Actul de autoritate al administraţiei publice locale –
consilii judeţene şi consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale –, pe
baza căruia se pot realiza lucrări de construcţii.
Procedura de emitere a autorizaţiei de
construire/desfiinţare este reglementată prin prezenta lege şi prin normele
metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului.
• Anexe
gospodăreşti
Construcţiile cu caracter definitiv sau provizoriu,
menite să adăpostească activităţi specifice, complementare funcţiunii de
locuire, care, prin amplasarea în vecinătatea locuinţei, alcătuiesc împreună cu
aceasta o unitate funcţională distinctă.
În categoria anexelor gospodăreşti, de regulă în mediul
rural, sunt cuprinse: bucătării de vară, grajduri pentru animale mari, pătule,
magazii, depozite şi altele asemenea, În mod similar, sunt asimilabile noţiunii
de anexe gospodăreşti şi garajele, serele, piscinele şi altele asemenea.
• Anexe
gospodăreşti ale exploataţiilor agricole
Construcţiile situate în zone izolate în extravilan şi
îndepărtate de localitatea de reşedinţă a lucrătorilor agricoli, menite să
adăpostească maşini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale
acestora, inclusiv animale, precum şi spaţii pentru cazare temporară pe timpul
campaniilor agricole.
• Avizare/aprobare
Avizare – procedură de analiză şi de exprimare a punctului de
vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administraţiei
publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având
ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-economici şi
sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a
teritoriului şi urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea execuţiei
lucrărilor de construcţii şi proiectul tehnic (P.Th.) pe baza căruia se vor
executa lucrările.
Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil
sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate.
Aprobare – opţiunea forului deliberativ al
autorităţii competente de însuşire a propunerilor din documentaţiile prezentate
şi susţinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de
aprobare se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel
ca temei juridic în vederea realizării programelor de dezvoltare teritorială şi
urbanistică, precum şi al autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de
investiţii.
• Clădiri
de importantă redusă
Construcţii cu funcţii obişnuite, cu un grad de risc
scăzut, care afectează un număr redus de oameni:
a) clădiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6 apartamente,
inclusiv anexele gospodăreşti ale acestora;
b) clădiri pentru învăţământ cu cel mult 4 unităţi
funcţionale;
c) dispensare comunale fără staţionar;
d) sedii administrative în mediul rural: primării, posturi
de poliţie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii poştale şi altele
asemenea;
e) clădiri pentru comerţ şi alimentaţie publică, cu o
suprafaţă de până la 200 m2
şi cu deschideri până la 6 m;
f) hale şi ateliere pentru activităţi meşteşugăreşti care
nu generează vibraţii, cu o suprafaţă de până la 200 m2 şi
deschideri până la 6 m;
g) dependinţe şi anexe gospodăreşti: garaje, bucătării de
vară, grajduri, şuri şi altele asemenea;
h) construcţii cu caracter provizoriu.
• Construcţii
cu caracter provizoriu
Construcţiile autorizate ca atare, indiferent de natura
materialelor utilizate, care, prin specificul funcţiunii adăpostite ori
datorită cerinţelor urbanistice impuse de autoritatea publică, au o durată de
existenţă limitată, precizată şi prin autorizaţia de construire.
De regulă, construcţiile cu caracter provizoriu se
realizează din materiale şi alcătuiri care permit demontarea rapidă în vederea
aducerii terenului la starea iniţială (confecţii metalice, piese de cherestea,
materiale plastice ori altele asemenea) şi sunt de dimensiuni reduse. Din
categoria construcţiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioşcuri, tonete,
cabine, locuri de expunere situate pe căile şi în spaţiile publice, corpuri şi
panouri de afişaj, firme şi reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. În
sensul prezentei legi realizarea construcţiilor provizorii se autorizează în
aceleaşi condiţii în care se autorizează construcţiile definitive.
• Construcţii
speciale
Construcţiile cu caracter militar care se autorizează în
condiţiile prevăzute la art. 43.
• Documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism
Ansamblurile de documente scrise şi desenate, referitoare
la un teritoriu definit, prin care se analizează situaţia existentă şi se
stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pe o perioadă
determinată.
Structura documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi
de urbanism cuprinde:
a) planurile de amenajare a teritoriului;
b) planurile urbanistice;
c) regulamentele locale de urbanism.
Definirea şi continutul-cadru al documentaţiilor de
amenajare a teritoriului şi de urbanism se fac prin legea amenajării
teritoriului şi urbanismului.
• Documentaţie
tehnică – D.T.
Documentaţia tehnică simplificată care prezintă elementele
tehnice esenţiale necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare şi
prin care se stabilesc principalele coordonate privind încadrarea în indicii
urbanistici aprobaţi, amplasarea construcţiilor şi relaţiile acestora cu
vecinătăţile, schemele şi fluxurile funcţionale, compoziţia spaţială, structura
de rezistenţă, expresia de arhitectură, dotarea şi echiparea construcţiilor –
inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora la
infrastructura edilitară, după caz.
După emiterea autorizaţiei de construire, documentaţia
tehnică – D.T. se dezvoltă în proiectul tehnic – P.Th. şi constituie parte
integrantă a acestuia, respectiv a detaliilor de execuţie, fiind interzisă
modificarea prevederilor documentaţiei tehnice – D.T., sub sancţiunea nulităţii
autorizaţiei de construire.
Conţinutul-cadru al documentaţiei tehnice – D.T. este
prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta lege.
• Documentaţie pentru autorizarea executării lucrărilor
de construcţii
Totalitatea documentelor prevăzute la art. 7 alin. (1)
din lege care constituie dosarul ce se depune la autorităţile administraţiei
publice locale prevăzute la art. 4 în vederea emiterii autorizaţiei de
construire.
• Drept de execuţie a lucrărilor de construcţii
Dreptul asupra construcţiei şi/sau terenului care conferă
titularului dreptul de a obţine, potrivit legii, din partea autorităţii
competente, autorizaţia de construire/desfiinţare:
1. dreptul real principal: drept de proprietate, uz,
uzufruct, superficie, servitute (dobândit prin: contract de vânzare-cumpărare,
de schimb, de donaţie, certificat de moştenitor, act administrativ de
restituire, hotărâre judecătorească);
2. drept de creanţă dobândit prin: contract de cesiune,
concesiune, comodat, locaţiune. Emiterea autorizaţiei de construire în baza
unui contract de comodat/locaţiune se poate face numai pentru construcţii cu
caracter provizoriu şi acordul expres al proprietarului de drept.
• Firma
Elementul constructiv aplicabil pe clădire sau
independent, pe care se inscripţionează date de identificare a unei instituţii
publice, societăţi comerciale, fundaţii, denumirea comercială, obiectul de
activitate sau orice alt text specific, sub care o persoană fizică sau juridică
îşi exercită activitatea într-o clădire sau într-o incintă.
• Instalaţii aferente construcţiilor
Totalitatea echipamentelor care asigură utilităţile
necesare funcţionării construcţiilor, situate în interiorul limitei de
proprietate, de la branşament/racord la utilizatori, indiferent dacă acestea
sunt sau nu încorporate în construcţie. Instalaţiile aferente construcţiilor se
autorizează împreună cu acestea sau, după caz, separat.
• Intravilanul
localităţii
Teritoriul care constituie o localitate se determină prin
Planul urbanistic general (PUG) şi cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel,
cu/fără construcţii, organizate şi delimitate ca trupuri independente,
plantate, aflate permanent sub ape, aflate în circuitul agricol sau având o
altă destinaţie, înăuntrul căruia este permisă realizarea de construcţii, în
condiţiile legii.
Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea în
extravilan numai pe bază de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate,
integrându-se ulterior în Planul urbanistic general (PUG) al localităţii.
• Extravilanul
localităţii
Teritoriul cuprins între limita intravilanului şi limita
administrativ-teritorială a unităţii de bază (municipiu, oraş, comună),
înăuntrul căruia autorizarea executării lucrărilor de construcţii este
restricţionată, în condiţiile prezentei legi.
• Împrejmuiri
Construcţiile definitive sau provizorii, cu rolul de a
delimita suprafeţe, arii sau parcele asupra cărora există forme de proprietate,
executate pentru protecţie împotriva intruziunilor, realizate din diferite
materiale – beton, cărămidă, piatră, lemn, metal, inclusiv sârmă ghimpată
întinsă pe bulumaci –, ori prin planţii specifice.
• Locuri de joacă şi agrement
Construcţii specifice pentru divertisment, recreere şi
sport pentru populaţie.
• Lucrări
de construcţii
Operaţiunile specifice prin care:
– se realizează construcţii de orice fel – civile,
industriale, agrozootehnice, edilitare subterane şi aeriene, căi de
comunicaţii, lucrări inginereşti, de artă etc.;
– se desfiinţează astfel de construcţii prin demolare,
dezmembrare, dinamitare etc.
• Lucrări de modificare
Lucrări de intervenţii asupra elementelor constructive,
structurale şi/sau nestructurale, având ca efect modificarea totală sau în
parte a acestora.
Lucrările de modificare pot fi:
a) lucrări de modificare structurală, din care fac parte,
în principal, lucrările de consolidare, de supraetajare
şi/sau de extindere a construcţiei;
b) lucrări de modificare nestructurală, din care fac parte,
în principal, lucrările de amenajări interioare şi
recompartimentări uşoare, care nu afectează în mod semnificativ structura de
rezistenţă a construcţiei şi pentru care este necesar avizul prealabil al unui
proiectant autorizat.
Pentru executarea lucrărilor de modificare, cu excepţia
lucrărilor de compartimentare provizorii, nestructurale, este necesară emiterea
unei autorizaţii de construire în condiţiile legii şi cu respectarea
prevederilor legale privind calitatea în construcţii.
• Lucrări de intervenţie în primă urgenţă
Orice fel de lucrări necesare la construcţiile existente
care prezintă pericol public ca urmare a unor procese de degradare a acestora
determinate de factori distructivi naturali şi antropici, inclusiv a
instalaţiilor aferente acestora, pentru:
a) punerea în siguranţă, prin asigurarea cerinţelor de
rezistenţă mecanică, stabilitate şi siguranţă în exploatare;
b) desfiinţarea acestora.
• Lucrări de reabilitare
Orice fel de lucrări de intervenţii necesare pentru
îmbunătăţirea performanţelor de siguranţă şi exploatare a construcţiilor
existente, inclusiv a instalaţiilor aferente, în scopul prelungirii duratei de
exploatare prin aducerea acestora la nivelul cerinţelor esenţiale de calitate
prevăzute de lege.
• Lucrări
specifice la căile de comunicaţie, care nu necesită autorizaţie de construire
Lucrările de întreţinere care nu necesită proiect şi
deviz general, constând dintr-un complex de lucrări care se execută în mod
permanent, în vederea menţinerii construcţiilor-instalaţiilor în condiţii
tehnice corespunzătoare desfăşurării continue, confortabile şi în deplină
siguranţă a circulaţiei, la nivelul traficului maxim.
• Mobilier
urban
Elementele funcţionale şi/sau decorative amplasate în
spaţiile publice care, prin alcătuire, aspect, amplasare, conferă personalitate
aparte zonei sau localităţii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt
asimilate construcţiilor dacă amplasarea lor se face prin legare constructivă
la sol (fundaţii platforme de beton, racorduri la utilităţi urbane, cu excepţia
energiei electrice), necesitând emiterea autorizaţiei de construire. Fac parte
din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, bănci, bazine, pavaje
decorative, pergole, cabine telefonice şi altele asemenea.
• Modificare de temă
Orice schimbare iniţiată de către investitor/proprietar
care are în vedere funcţiunile şi/sau capacităţile funcţionale caracteristice,
indicatorii tehnico-economici aprobaţi, soluţiile spaţiale şi/sau de
amplasament şi alte asemenea cerinţe, care au fundamentat elaborarea
documentaţiei tehnice – D.T., care a stat la baza emiterii autorizaţiei de
construire.
• Parcelare
Operaţiunea de proiectare urbanistică prin care se
determină divizarea uneia sau mai multor proprietăţi funciare distincte,
destinate construirii, în scopul atribuirii, concesionării sau vânzării
loturilor rezultate.
• Proiect tehnic (P.Th.)
Documentaţia tehnico-economică – piese scrise şi desenate
–, elaborată în condiţiile legii, care dezvoltă documentaţia tehnică – D.T., cu
respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţia de construire, precum şi prin
avizele, acordurile şi actul administrativ al autorităţii competente pentru
protecţia mediului, anexe la autorizaţia de construire.
Proiectul tehnic (P.Th.) cuprinde soluţiile tehnice şi
economice de realizare a obiectivului de investiţii, pe baza căruia se execută
lucrările de construcţii autorizate.
• Detalii de execuţie (D.E.)
Documentaţii tehnice cuprinzând reprezentări grafice
realizate la scările 1:2, 1:5, 1:10, 1:20 sau, după caz, la alte scări grafice,
în funcţie de necesităţile de redactare, precum şi piese scrise pentru
explicitarea reprezentărilor grafice, elaborate în baza proiectului tehnic şi
cu respectarea strictă a prevederilor acestuia, care detaliază soluţiile
tehnice de alcătuire, asamblare, executare, montare şi alte asemenea
operaţiuni, privind părţi/elemente de construcţie ori de instalaţii aferente
acesteia şi care indică dimensiuni, materiale, tehnologii de execuţie, precum
şi legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale
obiectivului de investiţii.
Detaliile de execuţie, elaborate în condiţiile legii şi
verificate pentru cerinţele esenţiale de calitate în construcţii de către
verificatori tehnici atestaţi în condiţiile legii, detaliază proiectul tehnic,
în vederea executării lucrărilor de construcţii autorizate.
•
• Proiect
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Abrogată.
• Recepţia
lucrărilor
Recepţia lucrărilor constituie o componentă a sistemului
calităţii în construcţii şi este actul prin care se certifică finalizarea
lucrărilor executate în conformitate cu prevederile proiectului tehnic şi cu
detaliile de execuţie.
Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi
de instaltii se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţii în timp
asupra construcţiilor existente, conform legii. Recepţia lucrărilor de
construcţii se realizează în două etape, potrivit prevederilor legale în vigoare,
după cum urmează:
– recepţia la terminarea lucrărilor;
– recepţia finală.
• Schimbare
de destinaţie
În înţelesul prevederilor art. 3, este necesară emiterea
unei autorizaţii de construire şi/sau de desfiinţare, după caz, numai în
situaţia în care pentru realizarea schimbării de destinaţie a spaţiilor sunt
necesare lucrări de construcţii pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei
de construire.
• Zone
protejate
Teritoriile delimitate geografic, în cuprinsul cărora se
află elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare
deosebită. În raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate
sunt:
a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea şi
punerea în valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebită;
b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea,
protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit, cu valoare
istorică, culturală sau memorialistică deosebită.
Anexa
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. III din Legea nr.
453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor, ale art. II alin. (2) şi ale art. III din Legea nr.
401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi ale art. II alin. (2) din
Legea nr. 199/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu sunt încorporate în textul
republicat al Legii nr. 50/1991:
– art. III din Legea nr. 453/2001:
„Art. III
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
anexa la Legea nr. 50/1991, republicată, art. 8 alin. 5 şi pct. 8 lit. j) din
anexa nr. II la Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 17 februarie 2000, precum
şi referirile la obligativitatea emiterii acordului de mediu pentru lucrările
de construcţii-montaj din cuprinsul legii, din actele de aplicare a acesteia,
precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.“;
– art. II alin. (2) şi art. III din Legea nr. 401/2003:
„(2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va
modifica normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta
lege, care vor include formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor
necesare acestei proceduri. În acelaşi termen se vor efectua operaţiunile de
preluare, predare-primire a studiilor de teren şi a documentaţiilor prevăzute
la art. I pct. 23 [alin. (1) al art. 291], prin proces-verbal încheiat între
părţi după inventarierea arhivelor menţionate la art. I pct. 23 [art. 291 alin.
(3)], fără a mai fi nevoie de punerea în întârziere.
Art. III
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă
litera c) a articolului 48 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice.“;
– art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004:
„(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va
modifica Normele metodolgoice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor
publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.943/2001, cu modificările
ulterioare.“
Republicată în temeiul art. II alin. (1) din Legea nr.
199/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, dându-se textelor o
nouă numerotare.
Legea nr. 50/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997 şi a mai fost modificată
prin:
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 231/2000 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 612 din 29 noiembrie 2000,
respinsă prin Legea nr. 413/2001, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 402 din 20 iulie 2001;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 295/2000 pentru
suspendarea aplicării sau abrogarea unor ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale
Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din
30 decembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 109/2001, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 29 martie 2001;
– Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi
urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din
10 iulie 2001;
– Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi
unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001, rectificată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 712 din 8 noiembrie 2001;
– Ordonanţa Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea şi
completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, republicată, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 70 din 31 ianuarie 2002, aprobată prin Legea nr. 455/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iulie
2002;
– Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi
taxele locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670
din 10 septembrie 2002, abrogată prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie
2003;
– Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 27 octombrie
2003.
Conform prevederilor introduse de Legea 348/2004, începând
cu data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, va fi denominată
astfel încât 10.000 lei vechi, aflaţi în circulaţie până la această dată, vor
fi preschimbaţi pentru 1 leu nou.
Potrivit art. II,art. III, respectiv art. IV din
Ordonanţa de urgenţă nr. 214/2008, în tot cuprinsul legii se înlocuieşte
termenul „Proiect“ din sintagmele „Proiect pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii“, „Proiect de organizare a execuţiei lucrărilor“ şi
„Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare“ cu termenul
„Documentaţie tehnică – D.T“, se înlocuiesc abrevierile „P.A.C.“, „P.O.E.“ şi
„P.A.D.“ cu abrevierile „D.T.A.C.“, „D.T.O.E.“ şi „D.T.A.D.“, respectiv se
înlocuieşte sintagma „oficiul judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie“ cu
sintagma „oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial“.
Potrivit art II alin (2) din Oug 214/2008, cu
modificările aduse prin Legea 261/2009, în tot cuprinsul prezentei legi,
sintagma «verificator tehnic» se înlocuieşte cu sintagma «verificator de
proiecte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu