Ce este ambalajul?
„Obiectul
întreg de design de ambalaj a suferit o schimbare considerabilă în ultimii ani
.
Un accent
mai mare a fost pus pe funcţia sa ca sursă de informaţii care urmează să fie
transmise către consumatori. Noi, designerii, considerăm împachetarea ca un instrument important de
comunicare .
Având în
vedere că nu a existat interes public
pentru a economisi resursele naturale , precum şi existenţa unor probleme legate de costul ridicat al
ambalajelor, funcţionalitate si siguranţă
au început a fi eliminate acestea. Având în vedere dezvoltarea viitoare a
ambalajului, noi trebuie să luăm în considerare faptul că ambalajul nu există de
dragul propriu, ci pentru a satisface cererea consumatorilor. Până la momentul
în care ambalajul ajunge la consumator,
acesta trece prin mai multe mâini , un
proces care trebuie să fie dezvoltat şi
simplificat , în special la costul acestuia.
Noi
designerii, am fost forţaţi să învăţăm mai multe lucruri în ultimii ani. Ceea
ce era odată considerat a fi un ambalaj bun, acum reprezintă risipă . Noi procese de
tipărire şi descoperirea unor noi materiale cu păstrarea resurselor noastre
naturale, au venit în prim-plan. Ca un producător , dorinţa mea este pentru impulsul
acestei mişcări şi să se extindă şi la designul de ambalaj . Deoarece
identitatea de instituire individuale devine din ce în ce mai importantă , designel
de ambalaj trebuie să se încadreze în mod individual la fiecare persoană în
cauză . Proiectarea ambalajelor care nu îndeplineşte această provocare nu va supravieţui în viitor.”
Takeo Yao
Ambalaj de vis
„Am devenit
amator de dulciuri înainte de a şti ce se întâmplă. Îmi plac de asemenea
produsele de patiserie .
Probabil
prea s-ar potrivi comoditatea din comerţ, pachetele cu produse de cofetărie
scumpe sunt relativ puţine
la număr, iar pachetele obişnuite pentru cofetărie, cum ar fi cele Yokam
(de îndulcit pasta de fasole), Mochi-gashi
(turte de orez), care ţin multe zile, sunt în număr mare. Pachetele elegante de Kyo-gashi (produse de cofetărie făcute
în Kyoto) sunt deosebit de frumoase.
In
districtul Kanto (unde este Tokyo) este
reflectat amabaljul iniţial de Edo-gashi ,
ambalaj care diferă foarte mult de Kyo-gashi.
Luând pe Yokan ca un exemplu, este
interesant că unele casete au fost folosite în Edo , apoi în Yokan, dar ei, ca replică au adus teci de bambus de la Kyoto, avănd caracteristicile Edo. Fiecare district
produce propriile sale pachete caracteristice. Nagasaki- produse de cofetărie în cutii de sticlă , la sekku sunt indisolubil legate . Ambalaje de sticle de cofetărie în
formă de un peşte sau un val pe care le-am găsit la magazinului de Iwanabaiju-ken la Suwa-machi,
folosite pentru a fi vândute fiecare, ele au avut iniţial diferite variaţii în Nagasaki,
acum, în zilele noastre am văzut doar două. Mă întreb dacă designul de ambalaj
este în curs de dezvoltare .”
Katsu Kinura
Simplu şi frumos
„Am mers pe
un ambalaj inspirat de călătorie, unde doresc caracteristicile naturale ale
regiunilor. A fost dificil să se găsească bunuri originale care a făcut cea mai
bună utilizare a localităţii reale , pentru că erau atât de multe bunuri urbane
sau urbanizate , ca urmare a necesităţii de scădere a costului de producţie sau
la probleme în procesul de distribuţie. Când am ajuns la laboratorul la Iwate Industrials
din Morioka am fost impresionat de
atitudinea personalului ; la ei s-a aplicat la problema de exprimare a localităţii
cu adevărat , şi oamenii au fost încurajaţi să facă produsele lor speciale
comercializabile , precum şi pentru a face publicitate Iwate. Produse speciale sunt shiitake ( un fel de ciuperci ) , nuci ,
wakame ( alge marine ) şi kombu , şi sunt cuprinse în saci simplu ţesuţi din bambus cu tag-uri doar
pentru a indica numele produselor anexate . Sacii sunt realizaţi din materiale
locale şi familiare , exprimându-şi frumos caracteristicile de bambus . Este
premisă de design de pachet în oraşe pentru a produce ambalaj cu minim de producţie în vederea îmbunătăţirii
productivităţii şi economiei. Cu toate acestea, furnizarea materialelor de
laborator şi materialelor naturale este abundentă în Iwate , iar ambalajul este
produs la un cost redus în mod neaşteptat .
Aşa cum m-am
ocupat doar cu designul de ambalaj, acum am o idee complet diferită de conceptul
de design. Designul de pachet, fiind un
barometru al dezvoltării culturale a regiunii , vedem acum o mare importanţă în
activitatea de designeri de la Laboratorul
Iwate.”
Keiko Hirohashi
Sake
"Fiecare
perioadă istorică a avut propriile sale de modele de ambalare a sake-ului. Sake – ul a fost transportat în butoaie în perioada Edo şi căzi în
perioada Muromachi. O companie din Oaka a fost prima care a fabricat sticlele . Diversificarea stilui de
viaţă din ultimii zece ani a adus cu ea modificări considerabile în ambalajul sake-ului. În trecut forma obişnuită de
ambalaje pentru sake a fost o sticla
de 1.8 litri , care era folosită pentru a fi stocat în principal în bucătărie .
Acum vom vedea diferite tipuri de pachete în diferite locuri : o sticluţă
pentru o călătorie sau un picnic , o sticlă cu o formă minunată pentru masă ,
şi aşa mai departe .
Pentru
materialul de container, avem recipiente din plastic în stilul de bambus,
recipiente de sticlă de Ozeki, cutii
de aluminiu de Gekkei-Kan și containere de hârtie. Cu toate acestea, nu putem discuta
despre ambalajul de sake şi exclude
sticla de 1.8 litri . Acesta a fost concepută în forma unei sticle de bere de
import pe la inceputul erei Meiji , şi totuşi forma de sticlă de 1.8 litri este
plină de frumuseţe . O mie de mărci de sake
, distribuite la nivel national şi sunt ambalate în sticle de aceeaşi formă .”
Shigeshi Ohmori
Ambalaj pentru lucruri pretioase
” Că săpunul
reprezintă necesitatea de zi cu zi, el pare a fi articolul favorit în momentul schimbului de cadouri . Există
diverse modalităţi de ambalare, care, la o atenţie mai mare, poate să ne aducă introspecţie în criteriile proiectării de
ambalaje. Întotdeauna am deschis pachetele
cu un aer vesel şi anumită speranţă. Prima impresie este formată la aspectul
ambalajului . Este eticheta pentru a încheia lucrurile cu modestie. Am putea
spune că este nepoliticos să despachetezi cu un aer important şi grav . Cu
toate ca este posibil sa fie scump conţinutul pachetului ,expeditorul trebuie
să exprime prin ambalajul lui că el consideră a fi un lucru obişnuit. Design de
ambalaj are unele restricţii; acesta trebuie să trateze conţinutul ca pe ceva
preţios , nu trebuie să sufoce conţinutul . Există multe pachete care aparent
se supun restricţiilor , dar ignoranţa arătată
cu recunoaşterea superficială , sau lipsa de consideraţie cald pe
simbolul ambalajului.
Ai fost
recunoscător atunci când ai primit un cadou care transmite direct de la
expeditor dorinţa de a trimite-l fără a
deteriora conţinutul. Un cadou care dă impresia de vanitate ca în cazul în care
expeditorul parcă strigă: " Acesta este un cadou scump ! " , mă face
să mă simt degustat, căci atunci când este deschis pachetul, ambalajul îi
reduce valoarea. Articole cu ambalaj ostentativ sunt rareori cele de valoare
reală .
Există o
cutie mare cu un fund fals , al cărui interior este acoperit cu un material
textil.
Acesta
conţine doar câteva bucăţi de săpun . Fiecare
săpun este conţinut într-o cutie de plastic în formă de evantai, învelit
în hârtie şi pus pe o casetă cu picurător.
Fiecare
familie are un recipient de săpun . Nu este necesar pentru a pune fiecare
bucată de săpun într-un vas mic. Săpunul
se potriveşte perfect în casetă, acest lucru făcând imposibil sa-l ridic , mai ales dacă mâna este
umedă . Atunci când jumătate din săpun este folosit există , în sfârşit , posibilitatea de a
folosi recipientul. Este prea absurd . Am numărat împachetarea din exterior :
un înveliş de vinil , o casetă de hârtie , două tipuri de înveliş de vinil sub
capac , un fund de lemn fals , stofa , apoi dulapuri cu produse chimice ,
hârtie şi parafină .
După cum am
văzut , există opt tipuri de materiale în jurul săpunului. Simt că dacă am
forţat pentru a primi aceste daruri , trebuie să aplic un aer de profund
respect .
Am ridicat
la înălţime şapte sau opt straturi de
ambalaj , le împart în două grupuri de inflamabile si non - inflamabile . Mă
simt mizerabil . Cu atât mai mult , aşa cum am încercat întotdeauna să evit
tratarea lucrurilor cu aproximaţie.
Uneori, primesc pachete, a căror conţinut sunt pur şi simplu învelite în
hârtie şi au puse într-o cutie într-un mod modest şi nepretenţios . Chiar şi o
coală de hârtie pe o astfel de prezenţă transmite un puternic sentimentele designerului
. Inima mea este de piatră atunci când am întâlnit pachete în care îşi exprimă
caractere dezirabile de bucăţi de săpun,
cum ar fi sensibilitate, curăţenia
chiar şi pe o foaie de hârtie. Nu pot să arunc astfel de foi de hârtie , care au
absorbit mirosul de săpun , şi le-a pus lângă o oglindă pentru reutilizarea lor
. Îmi aminteşte de expeditor .”
Toko Shinoda
What is packaging
„The whole
subject of package design has undergone a considerable change in recent years.
More emphasis has been placed upon its function as a source of information to
be conveyed to the consumer. We designers consider packaging as an important tool
of communication.
Since the shock there has been public concern for saving natural
resources, and various problems relating to the increased cost of packaging and
the operation of disposal and safety have been discussed. Considering the
future development of packaging, we must bear in mind the fact that packaging
exists not for its own sake, but in order to satisfy consumer demand. By the
time the packed article reaches the consumer it has passed through many hands,
a process which must now be developed and simplified, especially in view of its
link to the question of cost.
We designers have been forced to learn many things in recent years. What was once considered
to be good packaging suddenly became poor design. New printing processes and
the discovery of new materials while preserving our natural resources, have
come to the fore. As a manufacturer, my desire is for the momentum of this
current movement to spill over to package design. As establishing individual
identity is becoming more and more
important, today’s package design must fit the individually of each respective
person. The package design which fails to meet this challenge will not survive
in the future.”
Takeo Yao
Takeo Yao
Packaging dream
“I became fond of sweets before I knew what was happening thought I also
like sake – unfortunately a sure sign of
diabetes. I like confectionery too. Confectionery within arm’s reach-that’s my
dream.
Presumably too suit the convenience of trade, packages for expensive
confectionery are comparatively few in number, and packages for everyday
confectionery, such as Yokam (sweetened
paste of beans), Mochi-gashi (rice cakes), which keep for
days, are large in number. Elegant package of Kyo-gashi (confectionery made in Kyoto) are especially beautiful. The
unsophisticatedness of Kanto district (where Tokyo
is) is reflected in the originally of the Edo-gashi(confectionery
from Tokyo) packaging
which differs greatly from that of Kyo-gashi.
Taking Yokan as an example, it is
interesting that chip boxes were used in Edo to contain Yokan, and they , as the
counterpart of the bamboo sheaths of Kyoto,
express the characteristics of Edo.
Each district produces its own characteristic packages. Nagasaki
and its confectionery in glass boxes at sekku
are inseparably connected. Pretty bottles of confectionery in the shape of a
fish or a wave, which I found at the storefront of Iwanabaiju-ken at Suwa-machi,
used to be sold every were in Nagasaki
thought only two variations of them are seen today.
I wonder whether packaging design is developing.
Katsu Kinura
Simple and beautiful
“We went on a journey seeking packaging inspired by natural features of the
regions. It was difficult to find genuine goods which made the best use of the
actual locality, because there were so many urban or urbanized goods, owing to
the necessity of decreasing cost by production or to problems in the process of
distribution.
When we came to the Iwate Industrial Laboratory at Morioka we were impressed by the attitude of
the staff; they applied themselves to the problem of expressing true locality,
and encouraged people to make their
particular products marketable as well as to publicize Iwate. Special products
are shiitake (a kind of mushrooms),
walnuts, wakame (seaweed) and kombu (tangle), and they are contained
in simple hand- woven bamboo bags with only tags to denote the names of the
products attached. The bags are made of local and familiar material, expressing
beautifully the characteristics of bamboo. It is prerequisite of package design
in cities to produce packaging with the minimum of production in order to
increase productivity and economy. However, the supply of laboratory and
natural material is abundant in Iwate, and packaging is produced at
unexpectedly low cost.
As I have only dealt with the packaging design of mass-produced good, I
have a completely different idea of the design concept. As a package design as a barometer of the
cultural development of the district, we now see great significance in the work
of designers at the Industrial Laboratory. “
Keiko Hirohashi
Sake
”Every age has had its own type of vessel containing sake. Sake was transported in barrels in the Edo period and in tubs in
the Muromachi period. A company in
Oaka was the first to manufacture glass bottles. The caps of these bottles were
not crown caps but corks.
The diversification of living style in the last ten years has brought
with it considerable changes in the packaging of sake. In the past the usual form of packaging for sake was a 1.8 litre bottle, which
used to be stored mainly in the kitchen. Now we see various kinds of packages
in various places: a small bottle for a journey or a picnic, a bottle with a
lovely shape for the table, and so on.
As for the material of containers, we have plastic containers in the
style of bamboo, glass containers in the shape of glass by Ozeki, aluminium
cans by Gekkei-Kan and paper containers. However, we cannot discuss the
packaging of sake and exclude the 1.8 litre bottle. It was
designed in the shape of a beer bottle imported at the beginning of the Meiji era, and yet the shape of the 1.8 litre bottle is full
of beauty. A thousand brands of sake, distributed nationwide, are packed
in bottles of the same shape. The 1.8 litre bottle has a long history of use and
advantage of low cost.”
Shigeshi Ohmori
Packaging precious things
“As cakes of soap are daily necessities and they are imperishable, they
seem to be favourite article when exchanging presents. I am given so many cakes
of soap that I need not buy them. There are various ways of packing these,
which, on closer inspection, may give us some insight into the designer’s
criteria for design and the dream he wishes to convey through his design.
I cheerfully open packages with a certain air of expectancy. Your first
impression is formed by the packaging. It is etiquette to wrap things
unconcernedly and modestly. We may say
it is impolite to wrap things with an important and serious air. However
expensive the contents may be, the sender must express through the wrapping
that he considers the present a small one. Design of packaging has some
restriction; it must treat the contents as something precious; it must not
stifle the contents. There are many packages which seemingly obey the
restrictions but show ignorance, superficial recognition, or lack of warm
consideration for the contents.
We feel grateful when receive a present which directly conveys from the
sender, his wish to send it without damaging the contents. A present which
gives the impression of conceit as if the sender is shouting “This is an
expensive one!”, makes me feel digusted when opening it, and even reduces the
value of contents. Articles with ostentatious packaging are rarely ones of real
worth.
There is a big box with a false bottom, whose inside is covered with
pleated lustrous cloth. It contains only several cakes of soap. Each cake of
soap is contained in a fan-shaped plastic box, wrapped in contained in a
fan-shaped plastic box, wrapped in paper and laid upon a drainer in the box.
Each family has a container of soap. It is unnecessary to put each cake
of soap in a little dish. The cake of soap fits so snugly into box that it is
impossible to pick it up, especially if
your hand is wet. When half of the cake is used, it is, at last, possible to
use the container as a soap dish. It is too absurd. I counted the wrappers from
the outside: a vinyl wrapper, a paper box, two kinds of vinyl wrapper under the
lid, a wooden false bottom, then artificial cloth, chemical boxes, and paraffin
paper.
As we have seen, there are eight kinds of material around the cakes of
soap. I have never been protected by eight bodyguards. I feel if I am forced to receive these gifts with
an air of profound respect.
I pick up the remains of seven or eight layers of wrapping, divide them
into two groups of inflammables and non- flammables, then go down in an
elevator to dispose of it. I feel miserable. Moreso, as I always try to avoid
treating things roughly. Sometimes I receive a present whose contents are
simply wrapped in paper and put in a box in a modest and unpretentious way. Even
a sheet of paper on such a present conveys strongly the designer’s feelings. My
heart is softened when I encounter packages in which even a sheet of paper
expresses the desirables characters of cakes of soap, such as tenderness,
cleanness. I cannot throw away such sheets of paper which have absorbed the
scent of cakes of soap, and put them near a mirror to re-use them. I am
reminded of the sender.”
Toko Shinoda
Good objects :)
RăspundețiȘtergere